Robotul care îți ia locul la spital: O soluție sau un coșmar?
La cinci ani după ce a decolat în SUA, un robot care promite să reducă stresul personalului medical a ajuns să facă furori în 30 de spitale din California, Massachusetts, New York și Indiana, dar cu ce preț? Karen Khachikyan, mastermind-ul de la Expper Technologies, care i-a dat viață lui Robin, spune că personalul e copleșit și nu mai poate interacționa cu pacienții, dar oare asta e o soluție sau doar o mascare a problemelor? De parcă ar avea o alegere, asistentele sunt apelate să gestioneze robotul care ia fața umanității.
Pe de altă parte, pe măsură ce robotica pătrunde tot mai adânc în sistemul medical, unii nutresc speranța că eficiența e cheia, în timp ce alții se tem că îngrijirea pacienților va deveni o amintire, și asta se simte greu, conform unor surse ca ABC care deja pun întrebări în legătură cu viitorul medicinei.
Într-o lume unde Robin funcționează pe 30%, și restul e lăsat pe umerii unei echipe disparate de operare, imaginează-ți ce se întâmplă în spatele ușilor închise! Dat fiind că robotele colectează date, dar oare și suflete? Khachikyan promite că, într-o zi, Robin va putea funcționa singur, adică, singur în sensul că nu vor mai fi oameni care să-l supravegheze—dar care e prețul privării umanității?
Cu toate acestea, Robin nu este doar un algoritm rece și inimă de metal. Samantha da Silva, logoped la spital, susține cu emfază că pacienții sunt fericiți când robotul le aduce zâmbete, totuși… zâmbetele astea sunt ele reale sau doar iluzia unei mașini care imită emoțiile? Robin nu doar că le recunoaște numele, dar le și cântă muzica preferată. E aproape ca un nepot care vine să-ți aducă un pic de rază de soare, dar realist, până la urmă, per total, e doar o mașină care îți zâmbește.
Așadar, oamenii uită că la azilurile de bătrâni, Robin devine mai mult decât un robot; e un companion în jocurile de memorie, ajutându-i pe cei cu demență. Dar, conform lui Khachikyan, ce se va întâmpla când robotul va trebui să își asume mai multe responsabilități, precum să ajute vârstnicii să se îmbrace? Oare nu e deja un semnal de alarmă? Rămâne de văzut!
Totuși, viziunea lui Khachikyan e grandioasă—un robot care nu numai că îi ajută pe oameni, ci și le monitorizează sănătatea! Dar, hai să ne întrebăm, chiar e nevoie să ajungem până acolo, sau e doar o ambiție? E într-adevăr un ajutor sau un pretext pentru a lăsa oamenii sănătoși să se piardă în neglijență?
Robotul a fost testat în diverse contexte, și, cred că toată nebunia a început atunci când un investitor a propus spitalele pediatrice ca primă alegere, dar oare și aceasta nu este doar o cale de a aduce confuzie în loc să ne ajute? Până la urmă, dacă de la început a fost gândit ca un companion, ne întrebăm cât de mult din personalitatea lui Robin este inspirată de umanitate și cât de mult de tristețea unui individ singur?
Următorul pas, este într-adevăr un pas spre viitor sau mai degrabă o deschidere a unei uși spre a deveni dependenți de mașini în loc de a ne sprijini unii pe alții? Timpul va răspunde multor întrebări, dar un lucru e cert: un robot nu va înlocui niciodată căldura unui om! Oare suntem gata să vedem cum Robin ne va controla viitorul în spitale? Rămâne de văzut!
