Președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, a declarat că experiențele din această vară au creat în Europa un „sentiment de urgență” în ceea ce privește pregătirea pentru efectele schimbărilor climatice.
„Există un sentiment de urgență și conștientizarea faptului că nu ne putem permite să lăsăm să treacă o iarnă până la venirea unei noi veri. Contează foarte mult momentul în care se întâmplă acest lucru, imediat după o vară dezastruoasă. Dacă privim situația din fiecare țară, dacă ne uităm la secarea râurilor, dacă luăm în calcul faptul că nu suntem pregătiți, că locuințele noastre nu sunt adaptate și că populațiile vulnerabile au cel mai mult de suferit”, a declarat Metsola, citată de Politico.
Adaptarea bugetului pe termen lung
În opinia sa, aceste realități din teren trebuie să se reflecte direct în configurarea bugetului Uniunii Europene.
„Un alt aspect al problemei este dacă putem adapta Cadrul Financiar Multianual în acest scop. Acest lucru este legat și de solicitarea de lungă durată a acestui Parlament de a fi mai bine pregătiți în fața crizelor climatice”, a mai transmis șefa legislativului european.
„Cred că am greșit în trecut tratând economia și mediul ca și cum ar fi fost două lucruri complet diferite. Ar fi mult mai înțelept să recunoaștem că acestea merg mână în mână”, a mai spus Metsola.
Președinta Parlamentului European a spus că tema climei va fi abordată în discursul privind Starea Uniunii susținut de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și că accentul ar putea fi mai puternic în acest an.
„Cu siguranță va exista o reflecție asupra climei. Unde ne aflăm, ce fel de vară am traversat. Există întotdeauna câte puțin din acest lucru în fiecare discurs privind Starea Uniunii… Cred că anul acesta accentul va fi mai puternic”, a precizat Metsola.
Contextul unui sezon marcat de fenomene extreme
Reacția oficialilor blocului comunitar vine după o vară care a afectat continentul, atât social, cât și economic și energetic.
În urma fenomenelor meteo extreme, în cursul verii, zeci de mii de persoane și-au pierdut viața și sute de mii de hectare au fost mistuite de incendiile de vegetație.
De asemenea, scăderea debitelor marilor fluvii europene a afectat transporturile și energia. Fluviul Rin din Germania a coborât la cel mai scăzut nivel din 1880, obligând transportatorii să își reducă încărcătura cu până la 80%.
De asemenea, nivelul scăzut al Dunării a determinat închiderea centralelor nucleare de la Cernavodă și Paks, în Ungaria.
