Risipa Alimentară în România: Un Paradox Social și Economic
LEAD: În România, risipa alimentară devine o realitate alarmantă, în contextul în care un camion de mâncare ajunge la gunoi în fiecare minut, în timp ce cinci milioane de români se luptă cu sărăcia extremă și dificultăți în a-și asigura hrana zilnică. Această contradicție nu este doar o problemă ecologică, ci și una economică, afectând bugetele familiilor și resursele comunității.
Conform estimărilor, românii aruncă anual aproximativ 2,2 milioane de tone de alimente, o cantitate uriașă care plasează țara noastră într-un loc nedorit în clasamentele europene. Într-o perioadă de scumpiri generalizate, a risipi hrană echivalează cu a risipi bani, iar acest aspect este subliniat de Federația Băncilor pentru Alimente din România (FBAR). Reprezentanții organizației afirmă că lupta împotriva risipei alimentare începe nu doar la nivel industrial, ci în fiecare gospodărie.
Principiile Reducerii Risipei Alimentare
FBAR a propus patru principii esențiale pentru a diminua risipa alimentară la domiciliu:
- Logistica de depozitare în frigider (FIFO): Se recomandă aplicarea principiului First In, First Out (Primul intrat, primul ieșit) în gestionarea produselor alimentare acasă. Este sugerată crearea unei zone în frigider denumită ‘Consumă-mă cu prioritate’, unde să fie plasate produsele desfăcute sau cele care se apropie de termenul de valabilitate.
- Interpretarea corectă a etichetelor: Este important să se facă distincția între ‘A se consuma până la’ și ‘A se consuma de preferință înainte de’. Multe alimente, precum pastele sau conservele, sunt sigure pentru consum chiar și după data indicată, dacă ambalajul este intact.
- Testul sincerității: ‘Puşculiţa risipei’: Gabriel Sescu, fondator al Băncii pentru Alimente în România, propune un exercițiu de conștientizare: fiecare dată când se aruncă hrană, să se pună în borcan contravaloarea în bani. La finalul lunii, suma acumulată arată impactul financiar al risipei.
- Salvarea legumelor ofilite: În loc să fie aruncate, legumele precum morcovii sau țelina pot fi rehidratate prin plasarea lor într-un bol cu apă rece și gheață timp de 30-60 de minute, recăpătând astfel textura crocantă.
Implicarea Comunității și Cadru Legal
Reducerea risipei alimentare este o chestiune de respect: respect pentru hrană, pentru bugetul familial și pentru mediu. FBAR subliniază că operatorii economici cu surplusuri mari pot dona alimentele sigure către Băncile pentru Alimente, beneficiind de facilități fiscale conform Legii 217/2016 privind diminuarea risipei alimentare. Pentru consumatorii casnici, schimbarea începe cu o listă de cumpărături bine gândită și cu o atitudine responsabilă față de hrană.
FBAR colaborează cu nouă Bănci Regionale din București, Cluj, Roman, Brașov, Oradea, Timișoara, Constanța, Craiova și Galați, formând o rețea națională de solidaritate care salvează zilnic hrană de la risipă și o transformă în ajutor real pentru comunitățile vulnerabile. Din 2016, organizația a salvat peste 39.000 de tone de alimente, transformate în peste 76 de milioane de porții distribuite prin 930 de ONG-uri către 325.000 de persoane vulnerabile.
Prin eforturile FBAR și ale Băncilor pentru Alimente, risipa alimentară poate fi abordată nu doar ca o problemă individuală, ci și ca o provocare socială, subliniind necesitatea colaborării între comunități, instituții și cetățeni pentru a crea un sistem mai sustenabil.
