Creșterea riscurilor de fraudă în sectorul apărării al UE: Avertismentele noului director al OLAF
LEAD: Noul director al agenției antifraudă a Uniunii Europene (OLAF), Petr Klement, a tras un semnal de alarmă cu privire la riscurile crescânde de fraudă în urma creșterii semnificative a investițiilor în sectorul apărării, avertizând că aceste eforturi de reînarmare ar putea atrage infractorii, în contextul războiului din Ucraina și al cheltuielilor istorice în domeniu.
OLAF a raportat o creștere alarmantă a abaterilor legate de domeniul apărării, în special în proiectele de cercetare și achiziții. Într-un interviu recent, Klement a subliniat că „dacă investim mai mult în apărare, vom vedea mai multe fraude sau mai multe cazuri în acest domeniu”. Această declarație subliniază o preocupare tot mai mare în rândul autorităților europene cu privire la modul în care fondurile destinate apărării sunt gestionate, având în vedere că banii reprezintă un „magnet pentru escroci”.
Detalii Specifice
OLAF, agenția responsabilă cu investigarea fraudelor legate de bugetul comun al UE, a observat o amplificare a activităților frauduloase în urma invaziei Ucrainei de către Rusia în 2022. Aceasta a dus la un număr tot mai mare de proiecte de apărare, inclusiv un program de 500 de milioane de euro pentru finanțarea munițiilor și împrumuturi de apărare de 150 de miliarde de euro sprijinite de UE. În plus, un program dedicat industriei de apărare are o valoare estimată de 1,5 miliarde de euro.
Klement a afirmat că, având în vedere că aceste fonduri provin din banii cetățenilor europeni, OLAF este dedicat protejării intereselor financiare ale Uniunii Europene. În raportul său anual, agenția a recomandat statelor membre și agențiilor UE să recupereze 597 de milioane de euro pierduți din cauza fraudelor și să prevină cheltuirea a 18,1 milioane de euro. În ultimul deceniu, investigațiile OLAF au dus la recuperarea a 6,8 miliarde de euro.
Printre problemele identificate de Klement în sectorul apărării se numără „manipularea licitațiilor publice, prețuri exagerate, clientelism și corupție”. Acesta a menționat că țările cu un sistem de control mai slab sunt mai vulnerabile la astfel de abateri. „Oportunitatea de a fura bani îi atrage pe cei care vor să fure”, a adăugat el, subliniind realitatea dificilă a corupției sistemice în anumite regiuni.
Klement, care a preluat funcția de director al OLAF în februarie 2023, a subliniat importanța colaborării între OLAF și Parchetul European (EPPO), institutând o prioritate de a organiza anchete comune și de a face schimb de informații. În timp ce OLAF își desfășoară investigațiile, autoritățile naționale și EPPO au responsabilitatea de a iniția acțiuni judiciare, un aspect care a fost problematic în unele țări, cum ar fi Ungaria, unde recuperarea fondurilor a fost minimă.
Recent, alegerea lui Péter Magyar ca premier al Ungariei, înlocuindu-l pe Viktor Orbán, ar putea indica o schimbare, Magyar anunțând că Ungaria se va alătura EPPO. Klement a comentat pozitiv această decizie, afirmând că va ajuta la îmbunătățirea cooperării în lupta împotriva fraudei și va facilita respectarea recomandărilor OLAF.
„Este un pas înainte foarte rațional și foarte bun”, a concluzionat Klement, subliniind importanța colaborării internaționale pentru a proteja integritatea fondurilor europene destinate apărării și a asigura că acestea sunt utilizate în mod corespunzător.
