Riscul seismic, o bombă cu ceas în Bucureşti: Directorul AMCCRS avertizează: „Cade oraşul pe noi!”

Capitala României se află într-o situaţie îngrijorătoare, ameninţată de un risc seismic major, avertizează directorul executiv al Administraţiei pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic (AMCCRS), Răzvan Munteanu. Într-o declaraţie alarmantă, el a spus: „Realmente cade oraşul pe noi!”

Munteanu a lansat acest avertisment în cadrul unei dezbateri publice organizate de GDS pe tema „Bucureştenii decid: 7 oraşe sau unul singur? Prima dezbatere cu argumentele pe masă”, la care a participat şi primarul general al Capitalei, Nicuşor Dan. El a subliniat că domeniul consolidării clădirilor cu risc seismic a fost „extrem de subfinanţat”, în ciuda faptului că Bucureştiul este un oraş cu un risc seismic ridicat.

O bombă cu ceas: Peste 20.000 de clădiri vulnerabile

Potrivit Bancii Mondiale, peste 20.000 de clădiri din Bucureşti sunt vulnerabile la riscul seismic. Cu toate acestea, datele colectate despre aceste clădiri sunt incomplete şi fragmentate, acoperind doar aproximativ 2.000 de clădiri. Munteanu a subliniat necesitatea unei abordări integrate şi coordonate pentru a face faţă acestei ameninţări: „Deşi Banca Mondială spune că peste 20.000 de clădiri sunt vulnerabile riscului seismic, avem date colectate doar pentru 2000 dintre ele şi acestea într-un mod eterogen, pompieristic, primul venit, primul servit. Este clar că este nevoie de o abordare integrată, de o coordonare.”

El a mai spus că, în timp ce au existat fonduri alocate pentru eficienţa energetică, consolidarea seismică a primit o atenţie insuficientă: „Au fost bani alocaţi în domeniul eficienţei energetice, avem câteva sute de milioane de euro cheltuite în oraş pe eficienţă energetică, însă pe consolidare mai puţin. Dacă ne uităm şi la ceea ce s-a întâmplat în ultimii 30 de ani la nivel de Primărie a municipiului Bucureşti, putem observa că doar 30 de imobile au fost consolidate din fonduri publice, sigur, cu recuperarea banilor de la cetăţeni.”

Lipsa de finanţare: Un pericol pentru viitorul Bucureştiului

Din 2022, România a devenit eligibilă pentru programe naţionale de finanţare pentru consolidarea seismică, însă necesităţile sunt uriaşe, a declarat Munteanu: „Din 2022, am început să devenim eligibili în programele naţionale, dar nevoile sunt atât de mari la nivel de oraş, astfel încât trebuie să avem o coordonare şi o abordare integrată şi în acest domeniu al consolidării, pentru că realmente cade oraşul pe noi. Trebuie să conştientizăm cu toţii acest lucru.”

El a criticat lipsa de finanţare a consolidărilor seismice din fonduri europene, subliniind că acest domeniu a fost ignorat în programele operaţionale regionale: „Atunci când se vorbeşte despre fonduri europene, se discută „la modul general”. Concret, consolidarea nu a fost finanţată prin programe operaţionale regionale. A fost prima oportunitate în anul 2022, când la nivel naţional s-au alocat 300 de milioane de euro, Primăria municipiului Bucureşti, prin administraţia de consolidări, contractând 60 de milioane de euro. Acesta este un domeniu subfinanţat.”

Un apel la acţiune: Un viitor incert

Declaraţiile lui Răzvan Munteanu ridică o serie de întrebări cu privire la pregătirea Bucureştiului pentru un eventual cutremur. Cu un număr atât de mare de clădiri vulnerabile şi cu o finanţare insuficientă, viitorul capitalei pare incert. Este necesar un efort concertat din partea autorităţilor, a investitorilor şi a cetăţenilor pentru a asigura siguranţa Bucureştiului în faţa riscului seismic.

De la un cutremur major, nu ne desparte decât o chestiune de timp. Este esenţial să ne pregătim pentru această ameninţare, nu doar din punct de vedere al consolidării infrastructurii, dar şi al pregătirii populaţiei. O acţiune promptă este crucială pentru a preveni o tragedie.