Rezultatele la drug-teste ies fals pozitive din cauza echipamentelor și testelor rapide folosite de Poliția Română
Lipsa echipamentelor ultrapeformante care să identifice noile tipuri de droguri, substanțele care nu sunt incluse pe lista celor interzise, dar care pot da reacții fals pozitive și faptul că testele rapide folosite de Poliția Română pentru șoferi sunt doar „de screening sau de orientare” sunt doar cateva dintre motivele pentru care rezultatele la drug-test ies de multe ori fals pozitive, spune Consiliul Superior de Medicină Legală. Conform comunicatului emis de CSML, testarea șoferilor în trafic trebuie să îndeplinească mai multe deziderate pentru a fi considerată eficientă, printre care se numără și oferirea de rezultate rapide și disponibile imediat, folosind metode ușor de utilizat de personal nespecializat și cu o rată decentă de siguranță a rezultatelor.
Consiliul Superior de Medicină Legală precizează că testele rapide utilizate de polițiști pentru a detecta substanțe psihoactive nu sunt teste de diagnostic sau de certitudine, așa cum sunt analizele efectuate în cadrul INML sau a Institutului de Medicină Legală. Aceste teste sunt doar screening-uri sau teste de orientare care pot duce la rezultate false pozitive care ulterior trebuie confirmate prin alte metode de investigație. Astfel, există multe cazuri în care rezultatul pozitiv al unui test rapid nu este confirmat atunci când este analizat cu o tehnică mai specifică și mai sensibilă, precum cea utilizată de laboratoarele de toxicologie din cadrul sistemului medico-legal.
Printre motivele erorilor drug-testelor se numără și existența a numeroase substanțe care nu sunt incluse pe lista de substanțe interzise, dar care pot da reacții fals pozitive. De exemplu, unele medicamente pentru diabet, antiemetice, antibiotice, antialergice pot duce la reacții fals pozitive la testul de amfetamină. De asemenea, anumite antiinflamatorii și antivirale pot cauza reacții fals pozitive la teste de cannabinoidi, în timp ce anumite antiinflamatorii pot cauza reacții fals pozitive la teste de barbiturice. Testele rapide pot da rezultate fals pozitive și în cazul utilizării antitusive (multe medicamente utilizate pentru răceală și gripă conținând codeină), antibioticelor, antialergicelor, antiepilepticelor și vasodilatatoarelor, care sunt considerate opiacee. Toate aceste reacții fals pozitive pot fi infirmate prin analiza toxicologică medico-legală pe probe de sânge.
Pentru a mări acuratețea și eficiența testelor antidrog, Poliția Română a achiziționat echipamentele Drug-test de ultimă generație, folosite și de polițiile din alte țări. Aceste echipamente sunt proiectate pentru a reduce cât mai mult posibil erorile de testare, atât cele fals pozitive, cât și cele fals negative. Conform Consiliului Superior de Medicină Legală, noile echipamente vor înlocui, în următoarea perioadă, echipamentele vechi încăexistente.
Problema identificării noilor tipuri de droguri reprezintă o dificultate cu care se confruntă Institutul Național de Medicină Legală (INML), ca urmare a costurilor ridicate implicate. CSML a transmis că instituțiile medico-legale se confruntă cu probleme deosebite de logistică determinate de creșterea exponențială a numărului de solicitări de efectuare a testelor pentru substanțe psihoactive și de apariția a unor noi substanțe psihoactive, a căror determinare necesită echipamente de înaltă performanță, extrem de costisitoare. Deși au fost efectuate solicitări repetate pentru achiziționarea echipamentelor ultraperformante necesare identificării substanțelor psihoactive noi, aceste cereri nu au primit încă un răspuns favorabil.
Statistica pe județe a cazurilor fals pozitive
Într-o analiză efectuată de Consiliul Superior de Medicină Legală asupra rezultatelor testelor antidrog înregistrate în toate județele României și în municipiul București în anii 2022 și 2023, se poate observa o variație a ratei de reacții fals pozitive. Deși există o scădere semnificativă a ratei de confirmare a rezultatelor false pozitive în 2023 față de 2022, există județe în care rata de confirmare a crescut semnificativ în 2023, precum Bacău și Gorj, în timp ce altele au reușit să corecteze problemele legate mai degrabă de detecția rapidă, transportul sau depozitarea probelor până la nivelul institutelor medico-legale.
Conform concluziilor CSML, fluctuațiile mari în ratele de reacții fals pozitive sunt observate în general în județele cu un număr mic de testări. Odată ce numărul de testări crește, rezultatele tind să se apropie de media institutului respectiv. Județele care găzduiesc institute medico-legale sau care au orașe mari considerate poli regionale de dezvoltare înregistrează în general rate mai mici de rezultate fals pozitive.
Investigația Libertatea privind testele antidrog
Într-un articol publicat de Libertatea în luna noiembrie 2023, s-a prezentat o investigație asupra testelor antidrog efectuate în România. Informațiile colectate la nivelul celor 41 de Inspectorate de Poliție Județene și a Poliției Capitalei au contrazis anumite mituri publice, cum ar fi acela că 10% dintre șoferii din România consumă stupefiante. Totuși, conform rezultatelor oficiale, 9% dintre șoferii testați au picat testele antidrog, deși aceasta nu înseamnă că 9% dintre șoferi consumă droguri. Testele antidrog nu se fac statistic reprezentativ, ci doar la cei asup
