Cancerul la oase: Ajutorul vine cu întârziere, dar spitalul are un plan!
Sute de pacienţi, vorbeşte-se despre asta, cu forme super agresive de cancer la oase şi musculatură, să ştiţi că cer ajutorul specialiştilor de la Spitalul Universitar din Capitală, dar din păcate, mulţi află târziu, foarte târziu ce au pentru că, pe de o parte, ignoră semnalele pe care corpul le dă, iar pe de altă parte, puţini medici, foarte puţini, au experienţă cu astfel de tumori, data viitoare cine ştie ce se va întâmpla. Asta se întâmplă, însă, experţii au zis că au lansat un program, da, foarte interesant, un program integrat, primul din România, în tratarea cancerelor musculo-scheletale, pentru o abordare standard, însă cu tratament care e personalizat, pentru fiecare pacient ca la carte, mâncăm cu toții, gata!?
Aici este Paul, la 31 de ani, se bucură că a scăpat de sarcom, o formă foarte agresivă a acestui tip de cancer la oase, este un fel de minune, vă spun eu, care a mers repede, dar foarte repede, la Spitalul Universitar de Urgenţă, na, ce să faci, nu a mai stat pe gânduri, dar să nu uităm de simptome, el a zis că urcând scările, simţea o înţepătură pe faţa genunchiului, iar în spate, o tensiune, ne întrebăm oare câte astfel de cazuri sunt printre noi?
Ştiţi ce s-a întâmplat? Avea o tumoră malignă, cine s-ar fi gândit, nu? Operaţie, nouă ore a durat, iar după aia, a mai fost o intervenţie, ne spune povestea, proteza i-a dat aripi, iată cum viata sa revine în ritm normal, cu ajutorul echipelor de la spital, da, unde a avut sprijin nu doar fizic, ci şi psihic, căci trebuie să fim bine, psihic și fizic, nu?
Paul a spus, „M-aş bucura ca în toate spitalele din România să am parte de aceeaşi experienţă”, dar din păcate, în alte colțuri ale ţării, puţini pacienţi cu sarcoame mai rare primesc un diagnostic rapid, iar tratamentul cel mai bun, asta este tristeţea, anual, sute de tineri ajung la centrul Universitar şi se întreabă ce se întâmplă cu ei?
Cătălin Cîrstoiu, managerul Spitalului Universitar, a subliniat că e necesar, pe bune, un atestat de chirurgie oncologică, să nu mai vedem grozăviile care sunt astăzi, România, din păcate, nu are un sarcoma center, cine ştie cum de am ajuns aici?
Specialiştii de la spital se pregătesc serios pentru a forma peste 800 de medici din diverse specialităţi din toată ţara, cu fonduri din Programul Operaţional Sănătate, dar voi, ştiţi cum e în România, altă poveste, da?
Pacienţii care scapă de tumori beneficiază de proteze personalizate, prin Programul Naţional de Ortopedie, din păcate. Oare vor fi suficiente? Nevoile sunt mari, iar banii insuficienţi, dar cum ne descurcăm? Să cornă! Cele mai mari provocări sunt simptomele, care trebuie să ajungă repede la medic, asta e cheia!
Mihai Nica, medic primar ortoped, a explicat că orice formaţiune detectată trebuie să atragă atenţia, mai ales dacă e durere continuă, care nu cedează, dar oare câţi ascultăm simptomele corpului nostru, haideţi, să ne gândim, poate că nu sunt doar vorbe goale, nu?
Medicii sunt pregătiţi cu ghiduri pentru pacienţi, dar asta va creşte şansele de supravieţuire, vă daţi seama? Cine crede că e aşa simplu? Totul pare o nebunie în sistemul nostru de sănătate!
