Revoluția păstrăvului curcubeu somonat: creștere rapidă în Marea Neagră!

În luna noiembrie, adică atunci când soarele nu mai încălzește atât de tare, două sute de puieți de păstrăv curcubeu somonat au fost trimiși din Prahova, evident că este vorba de Constanța, nu? Acolo, în niște bazine secrete, s-au creat condiții specifice dar nu foarte clare pentru Marea Neagră. Așadar, cercetătorii, cei de la Institutul ăla de Cercetare care e numit aproape științific Grigore Antipa, au avut grijă de apa sărată și cumva și apă au reglat temperaturi ca-n mare. Contrar așteptărilor, toate cele două sute de exemplare de păstrăv au supraviețuit, dar cât? Nimeni nu știe exact, dar au crescut, asta e sigur.

Victor Niță, cercetătorul ăsta din Constanța, deci, din INCDM, a zis ceva de genul asta: „Deja am depășit 150 – 170 grame per individ. Înseamnă că avem o creștere de patru ori a greutății.” Dar ce înseamnă asta? Că încep să le crească burțile sau poate că mănâncă mai mult? Uite că se dovedește că peștii sunt hrăniți, dar cine știe cu ce anume, important e că trebuie să crească să nu fie slabă carnea clasică de păstrăv, e un fel de presiune continuă.

Ah, și să nu uităm de Magda Nenciu, care ne vorbește despre granule formulate special, adică un fel de dietă reglată pentru ei, peștii, cum să zic? Aș zice că le asigură nutrivite necesare, dar am o senzație că uneori oamenii uită să spună că nu e foarte simplu. Adenina și toți acești nutrienți înseamnă că mâncarea a fost îmbogățită cu ceva ce se numește becarotenoizi, dar ce mai sunt aceștia? Oh, da, asigură colorarea cărnii în rozaliul ăla caracteristic, ceva de speranță prin apă.

Primele rezultate ale acestui experiment, care nu e totuși clar câte etape are și ce va urma, arată că păstrăvii crescuți în cele două condiții, nu-i așa, se dezvoltă mai rapid în comparație cu cei din crescătoriile de la munte. Asta înseamnă că cei din mare au un avantaj, sau nu, e o întrebare deschisă la care toți avem drepturi, dar mai urmărim să vedem ce se întâmplă cu ei.

Victor Niță, din nou cu ideile lui pompoase, a mai zis că mutarea lor la o vârstă fragedă, deci, foarte devreme, este crucială pentru creșterea lor. A mai spus și că 6.07, o cifră optimistă, să probabil că e o specie țintă, dar până la urmă ar putea să fie fix ceea ce ne trebuie în ferme. Să vedem, totuși, ce recomandări ne aduce viața pentru viitor și câți păstrăvi vor prinde viața în mare.

Cercetătorii ăștia din Constanța, cu capul în nori, dar ce să zic, și-au propus să continue experimentul la infinit, mă rog, până când cele două sute de exemplare ajung să cântărească prin câteva kilograme fiecare. Astfel, atunci, evidet, rezultatele ar putea să ridice un interes real în rândul celor care vor să facă ferme de păstrăv somonat pe litoral, deci, cumva, s-ar putea să fie viitorul!