Creșterea energiei solare și declinul cărbunelui în Uniunea Europeană
Esentialul: Producția de energie solară a crescut semnificativ în Uniunea Europeană, în timp ce utilizarea cărbunelui a atins un minim istoric. Această schimbare subliniază importanța stocării energiei și a modernizării rețelelor electrice.
Ce s-a întâmplat
Conform unui document citat de platforma InfoClima, energia solară a înregistrat o expansiune accelerată, în contrast cu cărbunele, care a coborât la un minim istoric. De asemenea, gazul natural continuă să se afle pe un trend descendent. La nivel european, în 2025, producția de energie electrică pe bază de cărbune a scăzut la 257 TWh, un nou minim istoric, ceea ce este semnificativ mai puțin decât cele 705 TWh obținute în 2015. În acest context, 19 state membre au avut o pondere a cărbunelui de sub 5% în mixul energetic, cu Germania și Polonia concentrându-se pentru 74% din producția de energie electrică din cărbune a UE.
Puncte Cheie
- Producția de energie din cărbune a scăzut la 257 TWh în 2025.
- 19 state membre au o pondere a cărbunelui sub 5% în mixul energetic.
- Germania și Polonia au generat peste 74% din energia electrică pe bază de cărbune a UE.
- Costul mediu al electricității din gaz a variat între 101 și 112 euro/MWh.
- Capacitatea bateriilor de mare putere din UE a depășit 10 GW în 2024.
- România a instalat peste 1 GW de capacitate de prosumare doar în 2025.
- România își propune ieșirea din producția de energie pe bază de cărbune până în 2032.
Context
Într-un peisaj energetic dinamic, bateriile au devenit un competitor real pentru producția de energie pe gaz în orele de vârf. Alexandru Ciocan, specialist în cadrul Energy Policy Group (EPG), a subliniat că orele cu cerere ridicată de gaz au generat creșteri de prețuri pentru electricitate, în timp ce orele cu producție abundentă din surse eoliene și solare au condus la scăderi semnificative ale prețurilor. Bateriile permit stocarea energiei ieftine generate în timpul zilei și livrarea acesteia în orele de vârf, un aspect esențial pentru stabilizarea pieței de energie. De asemenea, România se confruntă cu provocări legate de capacitatea limitată a rețelelor, ritmul lent al autorizărilor și lipsa soluțiilor de stocare la scară largă, ceea ce împiedică integrarea eficientă a energiei solare. În același timp, costurile cu centralele pe gaz ridică întrebări asupra viabilității economice a acestor investiții pe termen mediu și lung, în contextul în care România își propune să își reducă dependența de cărbune.
