“`html
Europa Face Pariul Pe Fuziune: Speranțe Mari Sau Visuri Spulberate?
Investiția în Proxima Fusion, o companie cu sediul în München, pare să fie, atenție, cea mai mare de până acum în sectorul fuziunii, surprinzător cât de mult interes a generat, dar cu privire la realizările anterioare oarece dubii apar, condusă de investitorii în tehnologie Cherry Ventures și Balderton Capital care au pus pe masă o sumă, dar ce sumă – chiar așa de mare? Un fel de pariu, conform lui Filip Dames, partener fondator la Cherry, care a descris-o ca un fel de test pentru capacitatea Europei de a, asta e interesant, de a conduce în fața unei provocări uriașe, că deh, va trebui să facă ceva la un moment dat.
Informația despre Proxima sugerează că s-a desprins din Institutul Max Planck pentru Fizica Plasmei din Germania acum doi ani, cu o finanțare inițială care de 7 milioane de euro, dar întrebarea este: această echipă încearcă să construiască un stellarator? Da, acesta, da, este considerat viabil, dar oare chiar e așa sau e doar altă teorie științifică cu ambiții, în locul unui tokamak, care e mai comun, dar e interesant, nu?
Cum funcționează? Asta e întrebarea!
Deci, ambele dispozitive, tokamaturile și stellaratoarele, folosesc magneți uriași care suspendă o masă, да dacă ai înțeles bine, poate flotantă de plasmă de hidrogen încălzită la temperaturi extreme, la un nivel care desigur, poate face ca nucleele atomice să fuzioneze și să elibereze energie, care e bine, dar… dar e complicat. Stellaratorul, cu structura lui răsucită, e mai greu de construit, iar Proxima spune că o să genereze plasmă mai stabilă, dar oare merită riscul?
De regulă sumele au fost, cum să spun, canalizate spre tokamak-uri, iar în SUA, companiile strâng sume, enorm mult mai mari decât Proxima, cu Commonwealth Fusion Systems având susținerea lui Bill Gates, care, în 2021 a strâns 1,8 miliarde dolari, iar Helion cu Sam Altman 425 de milioane, deci, Proxima – cum rămâne cu ea?
Până acum totuși, niciun sistem nu a reușit, iar unii oameni de știință spun că, sporadic, energia de fuziune ar putea fi comercializată, dar nu acum, că va răni, eventual. Francesco Sciortino, șeful Proxima, a menționat că aceste investiții vor fi folosite pentru a construi un magnet puternic, denumit Stellerator Model Coil, și a declarat că „acesta este magnetul care va schimba totul”, însă, realitatea poate fi diferită.
Pe scurt, compania vrea să finalizeze până în 2027 această construcție a magnetului și să dezvolte, până în 2031, o centrală demonstrativă, dar costurile se ridică la 1 miliard de euro, iar ei speră că un guvern european va sări în ajutor, să vedem dacă chiar așa va fi.
Și aici intervin politicienii, căci noul cancelar al Germaniei, Friedrich Merz, susține toate aceste inițiative, spunând că Germania ar trebui să devină gazda primei centrale electrice de fuziune din lume, dar oare va fi cu adevărat așa? „Mesajul nostru cheie este simple: cereți un proiect far,” a spus Sciortino lui Mertz, dar gândul e același – vor reuși ei?
Articolul original apare prima dată pe Mediafax, dar sub ce formă?
“`
