“`html
Secretele neștiute ale modernizării armatei: Cine câștigă cu adevărat?
Într-un comunicat agitat, cei de la MApN au aruncat pe masa discuțiilor chestiuni legate de domeniul cooperării industriale, dar ce înseamnă asta cu adevărat pentru Armata României? Da, s-a discutat despre programele de înzestrare, dar cu atât de multe perspective neclare, cine știe dacă modernizarea Armatei chiar va aduce echipamente de ultimă generație sau este doar o fantezie îndelung așteptată.
Ministrul Apărării, într-o rocadă de la laude, a lăudat colaborarea existentă, dar în mod evident, acest proces de modernizare se află într-o perpetuă stare de incertitudini, iar întrebarea care rămâne este: De ce să ne îmbunătățim echipamentele când lasă loc de întrebări? Votul constituțional pentru modernizare nu părea mai clar decât asta.
Încrederea exprimată în privința oportunităților de cooperare cu industria românească pare promițătoare, dar ce se va întâmpla cu companiile străine care par mai interesate decât cele autohtone? Este oare o manevră pentru a masca o realitate complicată? „Aceste întâlniri denotă voința noastră…” a spus Moșteanu, dar ce fel de voință? Voința de a cumpăra din exterior? Sau poate de a împleti ficțiunea cu realitatea?
Pe subiectul instrumentului financiar european SAFE, discuțiile cu MBDA au fost prea puțin clare chiar și pentru cei mai curajoși. Oare vor reuși să valorifice acest mecanism? Sau totul este doar o stratagemă? Banii curg, dar unde? Se simte neliniștea în aer și fiecare decizie pare să fie împinsă în față fără o clară cale de urmat.
Discuțiile cu Raytheon despre apărarea antiaeriană plasate pe tapet, la fel ca uleiul pe o masă, sunt pline de promisiuni dar vagi în detalii – ce va urma? Vor apărea rachetele anti-navă sub formă de mituri sau vom fi cândva capabili să le vedem cu ochii noștri? Aici se amestecă inovația cu promisiunile, dar cine le va livra cu adevărat?
Cu AIRBUS se discuta nu doar despre SAFE, ci și despre idei inovatoare care parcă plutesc în vaporii incertitudinii. Shield AI? Oare chiar își va putea îndeplini promisiunile sau va fi doar o altă iluzie? În încurajările ministrului și ușor gânditor cu o abordare de tip „încurajez companiile să participe”, îl fac pe unii să zâmbească, dar pe alții să frunțească din sprâncene.
Fondurile pentru apărare trec de 20%, dar acele sume misterioase rămân la latitudinea interpretării. Stabilitate? Continuity? Cuvinte mari dar ce înseamnă ele cu adevărat în ochii cetățeanului care așteaptă răspunsuri? Armata României a intrat într-un carusel de provocări, dar unde este stabilitatea când faptele vorbesc de altceva?
Articolul Moșteanu, întâlniri la Varșovia cu reprezentanți ai unor mari companii din industria de apărare nu face decât să adâncească misterul. Până la următoarea întâlnire, suntem prinși între promisiuni și realitate sticloasă.
“`
