Revoluția AI în administrația publică din România: 30.000 de locuri de muncă amenințate?

Un studiu recent, realizat la inițiativa Google, a arătat că 8% din locurile de muncă din administrația publică din România pot fi automatizate cu ajutorul inteligenței artificiale (AI). Această descoperire a stârnit îngrijorări cu privire la posibilitatea pierderii a peste 30.000 de locuri de muncă. Cu toate acestea, autoritățile și experții subliniază faptul că, deși sarcinile pot fi preluate de AI, funcționarii publici nu își vor pierde locurile de muncă, ci vor fi realocați pentru a se ocupa de sarcini mai complexe și cu valoare adăugată mai mare.

Ministrul Digitalizării, Bogdan Ivan, a declarat că implementarea AI în administrația publică va aduce beneficii semnificative, ținând cont de media de vârstă a funcționarilor publici și de numărul mare de pensionări din următorii ani. El a subliniat că AI nu este o amenințare, ci o oportunitate de a moderniza serviciile publice și de a eficientiza procesele administrative.

„În momentul de față, faptul că media de vârstă în administrația publică este de 50 de ani, faptul că în 3 ani, conform Institutului Național de Statistică, 33% dintre funcționarii publici vor ajunge la pensie creează o oportunitate pentru ca tehnologia de Inteligență Artificială să fie implementată și să aducă un plus pentru tot ce înseamnă ecosistem public”, a declarat joi ministrul Digitalizării, Bogdan Ivan.

Exemple concrete de automatizare

Ministrul Ivan a oferit exemple concrete de automatizare cu ajutorul AI, explicând că sarcinile repetitive din zona financiar-contabilă, cum ar fi calcularea orelor de muncă sau gradul de încadrare în școli, pot fi automatizate cu ajutorul unor software-uri specializate. Acest lucru va permite funcționarilor să se concentreze pe sarcini mai complexe și mai creative.

Sorin-Dan Moldovan, președintele Comisiei pentru Tehnologia Informației și Comunicațiilor din Camera Deputaților, a susținut ideea ministrului, subliniind că implementarea AI nu va duce la dispariția locurilor de muncă, ci la o redistribuire a sarcinilor.

„Funcționarii care erau până la momentul respectiv (n.a al adoptării soluțiilor de IA) la ghișeu vor fi repartizați să facă altceva. Frica aceasta e naturală. La fel a fost și când a apărut internetul. Nu au disparut joburi pentru că a apărut internetul. Nu a dispărut poșta, pentru că a apărut emailul. Nu cred că vor dispărea locuri de muncă, ci taskurile da, funcționarii publici vor face altceva”, a declarat deputatul Sorin-Dan Moldovan.

Potențialul AI în administrația publică

Studiul realizat la inițiativa Google a arătat că 69% dintre locurile de muncă din administrația publică din România au potențialul de a utiliza inteligența artificială generativă pentru a îmbunătăți eficiența și a permite angajaților să se concentreze pe rezolvarea problemelor complexe.

În plus, 8% dintre locurile de muncă pot beneficia de automatizarea prin AI a peste jumătate din sarcinile curente, eliberând astfel timp pentru activități cu valoare adăugată mai mare. Acest lucru ar putea conduce la o creștere a productivității muncii în sectorul public și la o îmbunătățire a calității serviciilor publice.

„Vorbim de 8% dintre taskurile (n.a sarcini de lucru) din administrația publică care pot fi înlocuite de Inteligența Artificială, nu de joburi. Și când se va întâmpla aceasta vom avea noi sarcini, iar funcționarii vor lucra mai rapid cu abilități și nivel de eficiență mai mare. Între timp AI trebuie antrenată, calibrată și trebuie să gestionăm și riscurile folosirii AI”, a declarat Nanna Bjørner, partener Implement Consulting Group.

Adoptarea AI: Obstacole și oportunități

Deși AI prezintă un potențial enorm pentru modernizarea administrației publice, adoptarea sa se confruntă cu o serie de obstacole. Principalele bariere menționate în studiu sunt lipsa competențelor în utilizarea instrumentelor AI, costul acestor instrumente și îngrijorările privind securitatea.

Un sondaj realizat în rândul angajaților din administrația publică a arătat că 54% dintre ei folosesc instrumente AI, în timp ce doar 23% dintre instituțiile din care fac parte au investit în soluții AI. Această discrepanță reflectă faptul că implementarea AI în administrația publică este încă la un nivel incipient.

Cu toate acestea, adoptarea AI este esențială pentru modernizarea administrației publice din România. Investițiile în training, în infrastructură tehnologică și în implementarea de soluții AI pot aduce beneficii semnificative pentru eficientizarea proceselor administrative, îmbunătățirea calității serviciilor publice și creșterea productivității muncii.

Valoarea adăugată a AI

Studiul estimează că AI poate aduce o valoare adăugată de 660 milioane de euro în următorii 10 ani, prin creșterea productivității muncii în sectorul public și îmbunătățirea calității și vitezei serviciilor publice.

Inteligența artificială are potențialul de a îmbunătăți majoritatea funcțiilor din administrația publică, de la cele interne până la cele care interacționează direct cu cetățenii. Adoptarea AI poate contribui la o mai bună guvernare, la o eficiență mai mare a serviciilor publice și la o mai bună satisfacție a cetățenilor.

În concluzie, implementarea AI în administrația publică din România prezintă o oportunitate unică de a moderniza serviciile publice și de a eficientiza procesele administrative. Cu toate că adoptarea AI se confruntă cu o serie de obstacole, beneficiile pe termen lung sunt semnificative, iar investițiile în această tehnologie sunt esențiale pentru a asigura un viitor mai eficient și mai modern pentru administrația publică din România.