Revoltă în Noua Caledonie – Emmanuel Macron anunță menținerea poliției franceze
Președintele Emmanuel Macron a sosit în Noua Caledonie și a anunțat că poliția franceză va rămâne acolo “atât timp cât va fi necesar”. Acest lucru vine în contextul revoltele din arhipelagul din vestul Oceanului Pacific, care au dus la moartea a șase persoane și rănirea a sute altele. Forța de 3.000 de oameni trimisă din Franța va fi menținută, inclusiv pe durata Jocurilor Olimpice de vară de la Paris, dacă se va considera a fi indispensabil.
De mult timp, tensiunile dintre guvernul central de la Paris și indigenii kanak pro-independență din Noua Caledonie au fost evidente. Aproximativ 40% din populația arhipelagului este reprezentată de acești indigeni, iar existența teritoriului francez datează încă din secolul al XIX-lea. Recent, reforma electorală propusă de Paris a stârnit revolte în Noua Caledonie, indigenii kanak considerând că influența politică a populației lor va fi afectată.
Apariția revoltei la începutul săptămânii anterioare a marcat una dintre cele mai dramatice tulburări pe care le-a înregistrat teritoriul în ultimele decenii. Prezența președintelui Macron la Nouméa, capitala Noii Caledonii, a avut drept scop restabilirea calmului și securității cât mai curând posibil. Declarațiile sale au subliniat faptul că prioritățile imediate sunt pacea și liniștea în regiune.
În contextul violențelor, poliția a reținut până în prezent 269 de persoane, iar Noua Caledonie se află sub stare de urgență. Cu toate acestea, Emmanuel Macron a indicat că starea de urgență ar putea fi revocată în următoarele zile, evidențiind că prelungirea acesteia nu ar fi necesară conform viziunii sale. Starea actuală a arhipelagului reflectă conflictul dintre autonomia politică dorită de locuitorii locali și interesele Franței.
Acordul de la Nouméa din 1998 a reprezentat un pas semnificativ în acordarea de autonomie și limitare a votului la alegerile provinciale și locale doar pentru rezidenți, conform regulilor din acel moment. Cu toate acestea, propunerea de acordare a dreptului de vot și rezidenților francezi care locuiesc în teritoriu de zece ani a generat tensiuni. Deși această modificare necesită amendamente constituționale, implementarea sa este dificilă din cauza opoziției.
Referendumurile organizate conform Acordului de la Nouméa au evidențiat faptul că majoritatea cetățenilor din Noua Caledonie au optat pentru rămânerea sub suveranitatea Franței. În pofida acestui fapt, partidele pro-independență continuă să promoveze separarea de Franța, considerând că rezultatele referendumurilor nu reflectă în totalitate voința populației. Ultimul referendum din decembrie 2021 a fost contestat de aceste partide, care au boicotat scrutinul invocând motive legate de pandemia de COVID-19.
În tentativa de a restabili echilibrul și calmul în Noua Caledonie, președintele Emmanuel Macron s-a angajat să medieze dialogul între diversele părți implicate. Rezolvarea conflictului politic și asigurarea unei coexistențe pașnice reprezintă principala preocupare a autorităților franceze, în contextul unei situații tensionate care a escaladat rapid în violențe și tulburări sociale.
