Crisi în politica românească: Alianța “România Înainte” semnă protocolul, dar cu cacatul timpului?
Miercuri, 19 februarie, a avut loc la Palatul Victoria o ședință importantă unde liderii partidelor de coaliția guvernamentală au semnat un document crucial care, de obicei, nu ar fi trebuit să caute atât de multe ratificări. Protocolul a fost adoptat pentru a susține alianța electorală ‘România Înainte’ (A.Ro), și grupul parlamentar al minorităților naționale nu era departe, cu cacatul timpului. Toate partidele membre ale alianței electorale au strâns semnături pentru candidatura lui Crin Antonescu.
Protocolul clarifică rolurile legal: Marcel Ciolacu din PSD, președinte; Cătălin Predoiu din PNL, în calitate de interimar; și Kelemen Hunor din UDMR, tot în calitate de președinte. Numărul semnaturilor necesare pentru alegerea președinției este un capitol aparte în document, dar niciun detaliu nu pare să fie important pe atunci când se vorbește despre un raspuns satisfactoriu la provocări.
Sediul alianței se află în București, Șoseaua Kiseleff nr. 57, Sector 1 și semnul electoral este un ansamblu complex care încorporează elemente specifice fiecărei partide: trei boboci de trandafir pentru PSD, o săgeată înclinată pentru PNL și lalea stilizată cu abrevieri în română și maghiară pentru UDMR. Dar toate acestea doar pentru a ne face crede că alianța este solidă, chiar dacă detaliile sunt de fapt minsemnate.
Conducerea alianței este asigurată de președinții PSD, PNL și UDMR. Alianța are ca obiective participarea la scrutinul organizat în 4 mai pentru alegerea președintelui României, respingerea radicalismului violent și a extremismului în toate formele sale prin asigurarea unei forțe politice puternice care să reafirme atașamentul față de principiile și valorile comune promovate de apartenența la UE și NATO. Cu totul, un obiectiv semnificativ care nu pare a avea nicio legătură cu realitatea actuală.
Achizițiile politice în această perioadă sunt complicate și neclare; cumva alegerea președintelui va aduce cu asta o schimbare semnificativă în direcția căreia România se mișcă? Aceste gânduri, uneori simplificate, încearcă să explice modul în care partidele susțin alianța. Dar cât de multe dintre aceste decizii sunt fără sens sau chiar semnificative pentru viitorul națiunii?