Retragerea Israelului din Gaza: Ce condiții impune Consiliul de Pace al lui Trump pentru dezarmarea Hamas?

ActualitateRetragerea Israelului din Gaza: Ce condiții impune Consiliul de Pace al lui Trump pentru dezarmarea Hamas?

Consiliul de Pace al lui Donald Trump asigură Israelul că retragerea din Gaza depinde de dezarmarea Hamas

Consiliul de Pace al preşedintelui american Donald Trump, responsabil cu implementarea celei de a doua faze a planului de pace pentru Gaza, a transmis luni premierului israelian Benjamin Netanyahu că armata israeliană nu se va retrage înainte de dezarmarea completă a grupării Hamas, informează AFP.

Discuţii şi clarificări între părţi

Mişcarea palestiniană a solicitat ulterior clarificări Înaltului Reprezentant pentru Gaza al Consiliului de Pace, Nikolai Mladenov. Pe o platformă socială, Consiliul a declarat că retragerea completă a Forţelor de Apărare Israeliene (IDF) dincolo de Linia Galbenă – linia de demarcaţie dintre zona controlată de Hamas şi teritoriul israelian – va avea loc doar după finalizarea dezarmării, conform angajamentului Hamas faţă de mediatori.

În cursul zilei de luni, Mladenov s-a întâlnit cu Benjamin Netanyahu, întâlnirea fiind descrisă de reprezentantul Consiliului ca „dificilă”. Cu toate acestea, Consiliul a precizat că a fost atinsă o „înţelegere comună a obiectivelor împărtăşite” cu Israelul.

Reacţii şi tensiuni între Israel şi Statele Unite

Israelul a exprimat Washingtonului „îngrijorările” sale faţă de acordul anunţat de Donald Trump pentru lansarea celei de-a doua faze a planului de pace din Gaza, evidenţiind astfel tensiunile existente între cele două state. Doron Spielman, purtătorul de cuvânt al premierului Netanyahu, a declarat pentru AFP că „versiunea făcută publică nu reflectă poziţia Israelului”.

Planul de pace şi răspunsul Hamas

Hamas a anunţat vineri că a acceptat foaia de parcurs elaborată de Consiliul de Pace al lui Trump. Documentul prevede în special încetarea operaţiunilor militare de către ambele părţi, precum şi destructurarea armamentului Hamas, care va fi depozitat şi gestionat de Comitetul Naţional pentru Administrarea Gazei (NCAG), un organism tehnocratic palestinian ce va administra teritoriul într-o fază de tranziţie.

Retragerea treptată a Israelului este condiţionată de dezarmare, iar o Forţă Internaţională de Stabilizare (ISF), în curs de formare, va fi desfăşurată pentru a separa forţele israeliene de zonele controlate de NCAG.

Obiecţii şi controverse israeliene

Cu toate acestea, Israelul a reiterat luni, printr-o sursă politică citată de AFP, că „nu se va retrage şi va continua să contracareze orice ameninţare”. Oficialii israelieni au susţinut că serviciile secrete au constatat reînarmarea şi recrutarea de noi luptători de către Hamas, sugerând o pregătire pentru „noi masacre precum cele din 7 Octombrie” 2023. Purtătorul de cuvânt Doron Spielman a subliniat că „primul pas indispensabil către orice acord durabil este demilitarizarea reală, verificabilă şi ireversibilă a Hamas”.

Mişcarea Hamas pledează pentru o dezarmare graduală, cu transferul armelor către un organism independent după încheierea acordurilor de pace, și nu pentru o predare imediată şi unilaterală a arsenalului său.

Poziţia palestiniană şi reacţia lui Mohammed Dahlan

Hamas şi aliaţii săi au menţinut că respectă ceea ce s-a convenit pentru implementarea celei de-a doua faze a acordului de încetare a focului şi au cerut un răspuns clar şi oficial din partea Înaltului Reprezentant Mladenov şi mediatorilor cu privire la detaliile înţelegerii.

Mohammed Dahlan, o figură importantă a scenei politice palestiniene implicată în negocieri, l-a acuzat pe Benjamin Netanyahu că încearcă „să obstrucţioneze cea mai promiţătoare oportunitate de a începe să se pună capăt războiului din Gaza”.

Continuarea violenţelor în Gaza

În pofida acordului de încetare a focului încheiat în octombrie 2025, ostilităţile nu au încetat în Gaza, aflată într-un război devastator de doi ani, ambele părţi acuzându-se reciproc de încălcarea armistiţiului.

Atacurile israeliene s-au intensificat în ultimele zile. Duminică, raidurile aeriene au ucis cel puţin 15 palestinieni, conform cadrelor medicale, iar o sursă de securitate a raportat 19 decese în urma acţiunilor militare israeliene – unul dintre cele mai ridicate bilanţuri ale ultimilor luni.

Luni, un atac aerian israelian asupra unui vehicul în vestul oraşului Gaza a ucis doi palestinieni şi a rănit alte câteva persoane, a declarat Mahmoud Bassal, purtător de cuvânt al Apărării Civile. Armata israeliană a precizat că a vizat două persoane în respectiva operaţiune.

Reacţii internaţionale şi bilanţul victimelor

Qatar, Egipt şi Turcia, ţările care mediază armistiţiul în Gaza, au condamnat luni Israelul pentru „încălcările sale continue” în teritoriul palestinian, denunţând ultimele atacuri aeriene drept „o încălcare flagrantă a dreptului internaţional”.

Din octombrie 2025, peste 1.200 de palestinieni au fost ucişi în Gaza, potrivit Ministerului Sănătăţii palestinian, ale cărui date sunt considerate de ONU fiabile. De partea israeliană, au fost raportate cinci soldaţi ucişi şi un angajat civil sub contract în aceeaşi perioadă.

Semnificaţia fazei a doua a planului de pace

Preşedintele american Donald Trump a descris ultima fază a planului său drept o „etapă importantă” în eforturile de a pune capăt conflictului început cu atacul Hamas asupra Israelului din 7 octombrie 2023. Însă tensiunile şi divergenţele dintre Israel şi palestinieni persistă, iar viitorul planului depinde de progresul dezarmării şi de o cooperare reciprocă dificilă.

Check out our other content

Check out other tags:

Most Popular Articles