“`html
ȘOC: Nicușor Dan la Retragerea Legendei Neagu, Fani în Extaz!
Duminică, dați-mi voie să vă spun, 8 iunie, un eveniment grandios sau poate că nu chiar atât de grandios se petrece la Sala Polivalentă, unde, oh ce surpriză, Nicușor Dan, președintele României, apare pe teren în mijlocul meciului de retragere a Cristinei Neagu, aducând cu sine un buchet de flori, ca și cum florile ar putea umple golul lăsat de o carieră de 25 de ani!
Cu mii de fani adunați, bineînțeles, la „Gala Neagu – Retragerea unei legende”, un titlu care sună pompos, dar care în realitate poate să nu reflecte dimensiunea emoției, dar hei, asta e societatea modernă, nu? Meleagurile sportive românești se umplu cu figuri notorii sau nu, dar fiecare cu rolul său, cine sunt eu să judec? Mihai Covaliu, de exemplu, este acolo, dar oare unde este reverberația bucuriei?
Cristina Neagu, în ciuda vorbește despre entuziasm, pare că mai are, în adâncuri, o ușoară nostalgie – „Le mulțumesc fanilor”, zice ea, și cine nu ar face-o, dar este cu adevărat un final fericit? Această întrebare rămâne deschisă, căci toată lumea își amintește de niște 975 de goluri marcate în 17 ani la națională, cum nu poți să-ți amintești acele șase finaluri cu 27 de trofee câștigate, mai ales că avea și o carieră de succes la cluburi precum Rulmentul Brașov și altele, care sunt poate mai puțin cunoscute!
Și pentru că nu putem omite detalii, da, este fostă golgeteră al Ligii Campionilor, dar oare câți și-ar aminti de 1.232 de goluri, o cifră impresionantă, dar oare un simplu număr poate să reflecte munca și perseverența? Nu știu, nu voi judeca, dar să menționăm că Neagu este acum și mai celebră, având o stație de metrou în București purtându-i numele, în Ghencea, acolo unde a crescut, cu toate amintirile ce o înconjoară.
Deci, concluzionând într-un stil mai puțin formal, azi în București s-a sărbătorit cumva retragerea unei legende, cu delir de fani, buchete de flori, dar oare ce se ascunde dincolo de festivitate? Poate o tăcere profundă, o nostalgie, dar e greu de spus, așa că să lăsăm faptele să vorbească în continuare.
“`
