Rusia și rețelele de extremă stânga: recrutări, propaganda și implicarea în războiul din Ucraina
Regimul de la Moscova a dezvoltat o rețea complexă de celule de extremă-stânga, care, sub aparenta umbrela a diplomației de partid și a solidarității internaționale, funcționează în interesul Kremlinului. Similar modului în care a lucrat cu celulele de extremă-dreapta, aceste organizații pornesc de la activități inocente, precum zile de curățenie și cluburi de discuții, dar ajung să susțină proteste, să disemineze dezinformări, să recruteze mercenari pentru conflictul din Ucraina și să desfășoare sabotaje în țările occidentale. Într-o anchetă amplă, publicația rusă The Insider a identificat mai multe persoane din Statele Unite și Marea Britanie, „socialiști/comuniști”, atrași să lupte pentru Rusia.
Fondarea și activitatea Sovintern
La finalul lunii aprilie 2026, Casa Sindicatelor din Moscova a fost gazda forumului fondator al rețelei socialiste internaționale Sovintern, un demers susținut de partidul „O Rusie Justă”. Kremlinul promovează activ astfel de evenimente internaționale. Discursul inaugural a fost rostit chiar de președintele Vladimir Putin, care, în ciuda faptului că se prezintă ca un apărător al valorilor creștine, s-a adresat unui public comunist.
Public, Sovintern se poziționează ca un generator de „conținut informativ” menit să disemineze „narațiuni și idei comune” și să stimuleze implicarea noilor recruți în campanii politice și mitinguri de opoziție față de guvernele proprii, asemănător fostei Internaționale Comuniste (Comintern). În realitate, această organizație este o fațadă pentru operațiunile speciale internaționale finanțate și coordonate de Kremlin, iar unii membri participă direct la recrutarea de mercenari pentru armata rusă, relevă investigația The Insider.
Personaje-cheie în rețelele neo-comuniste
Un exemplu concret îl reprezintă Partidul Comunist American (ACP), înființat pe 21 iulie 2024 de către doi marxist-leniniști cu simpatii pro-ruse: Adam Tahir (30 de ani), cunoscut și ca Haz Al-Din sau Infrared, și Jackson Daniel Hinkle (26 de ani). Aceștia propagă idei de extremă stânga, adesea conspiraționiste, dar se declară totodată admiratori ai filosofului rus cu viziuni fasciste Aleksandr Dughin și al lui Martin Heidegger, un filosof german asociat cu simpatiile național-socialiste.
De asemenea, istoricul Partid Comunist al Statelor Unite ale Americii (CPUSA), cunoscut pentru colaborarea trecută cu KGB-ul, a fost înlocuit în prezent de celule mici neo-comuniste active atât în SUA, cât și în Canada. Activitățile lor oficiale par inofensive, precum organizarea de zile de curățenie, ajutor social și proteste pașnice pro-stalinism și socialism chinez. Totuși, simpatizanții acestui partid se implică în susținerea mișcărilor islamiste Hamas și Hezbollah, iar câțiva membri luptă efectiv de partea Rusiei în conflictul cu Ucraina.
În Regatul Unit, Partidul Muncitorilor din Marea Britanie (WPB) și mișcarea afiliată no2nato au fost identificate ca entități implicate. Sub conducerea veteranului politician George Galloway (71 de ani), o prezență frecventă în emisiuni de propagandă rusească, partidul desfășoară activități dezinformative și racolează activ potențiali mercenari, conform sursei citate.
Etapele recrutărilor și activitățile propagandistice
Înainte de invazia pe scară largă a Rusiei în Ucraina, în februarie 2022, Kremlinul și-a folosit rețelele culturale și agenții cu acoperire diplomatică pentru a recruta agitatori în diferite țări. După începerea conflictului, multe state au expulzat agenți ruși și au închis canale media dezinformative și centre culturale legate de Moscova. Cu toate acestea, celulele locale marginale de extremă-dreapta și extremă-stânga s-au mobilizat intens, extinzându-și activitatea cu un impuls început în timpul pandemiei de COVID-19.
Procesul de integrare al noilor membri în aceste mișcări se desfășoară în trei etape:
- Inițial, recruții sunt invitați la activități aparent inofensive, cum ar fi curățenia comunitară, distribuirea de alimente pentru persoane fără adăpost, plantarea de copaci sau evenimente caritabile în cartiere vulnerabile. Publicul țintă este reprezentat de imigranți marginalizați, persoane sărace sau dezorientate social, căutând un sentiment de apartenență.
- Ulterior, recruții participă la acțiuni mai radicale, precum proteste anti-NATO, răspândirea narațiunii că Rusia este „pentru pace”, iar Ucraina este agresorul, dar și demonstrații pro-Iran sau pro-Palestina. Exemplu sunt mitingurile pro-ruse organizate pe 2 mai în orașe precum Londra, Berlin, Edinburgh, Lisabona, Dakar și Pretoria, conduse în Marea Britanie de membri ai Partidului Muncitorilor din Marea Britanie.
- În faza finală, cei mai implicați membri sunt recrutați pentru a lupta pe frontul din Ucraina sau pentru a desfășura acțiuni de sabotaj în țările lor de origine.
Activitățile mitingurilor pro-ruse și protestelor anti-occidentale au inclus fluturarea steagurilor Rusiei, Donețkului și a așa-numitei Novorusia, propagandă despre „nazismul” Ucrainei și critică la adresa sprijinului militar pentru Kiev, potrivit relatărilor din Londra, unde au fost prezenți Jesse Vinnie, Chris Williamson și Hoz Shafiei.
Istoria și rolul Brigăzilor Internaționale în conflict
Rusia are precedențe în organizarea de unități paramilitare internaționale. Încă din 2014, mișcarea „Brigăzile Internaționale” a fost formată din foști membri ai Partidului Național-Bolșevic rus și ai formațiunii „Cealaltă Rusie”, dezvoltând opinii expansioniste și imperialiste, cu scopul declarat de a se implica în conflictul din estul Ucrainei. Printre lideri s-a numărat scriitorul Zahar Prilepin, un susținător al invaziei ruse în tabăra stângii.
Brigăzile Internaționale recrutau mercenari internaționali: comunistul american Russell Bentley s-a numărat printre aceștia, luptând alături de separatiștii pro-ruși în Batalionul Vostok, unde a fost, conform relatărilor, torturat și ucis de către soldați ruși.
Benjamin Stimson, originar din Oldham, Marea Britanie, continuă să fie un personaj relevant în recrutarea internațională, ajutat de prietenul său Ajo Beness, un național-bolșevic leton de origine ruso-ugandeză. După participarea la anexarea Crimeei, Stimson a fost activ în Ucraina până la arestarea sa în Marea Britanie în noiembrie 2015, când a fost condamnat la peste șase ani de închisoare.
Revenirea lui Stimson și noii mercenari internaționali
În februarie 2024, după ispășirea pedepsei, Benjamin Stimson s-a întors în Rusia, a primit azil și s-a alăturat frontului ucrainean. În martie 2026, susținut de deputata Dumei de Stat Maria Butina, i s-a acordat cetățenia rusă, iar ulterior a aderat la partidul de guvernământ Rusia Unită. Rolul său s-a extins la găsirea și antrenarea mercenarilor străini vorbitori de limbă engleză, precum și la furnizarea de provizii pe front.
Influența sa a fost vizibilă în cazul lui Bradley Townsend, pescar din Yorkshire, care în aprilie 2026 s-a alăturat luptei. Townsend a fost primit la Moscova de Stimson și Aidan Minis, un britanic de origine irlandeză, ambii activi în aceste rețele, care i-au servit drept ghizi. Prin apariții în pub-uri și crearea unui canal de promovare, el a fost folosit ca exemplu pentru potențialii mercenari, oferind interviuri pentru canalul de YouTube al lui Stimson și pentru bloggerul pro-rus Mike „ForeignAgentIntel” Jones.
Tot în această perioadă, Daryl Fladung, australian originar din Queensland și agent de securitate în supermarketuri, a fost de asemenea adus în Rusia, primit tot de Stimson și Townsend. Fără experiență militară, Fladung s-a accidentat în mai 2026 în poligon, dar după recuperare a fost trimis pe front, unde a murit o lună mai târziu.
Alți mercenari de extremă stânga americani precum Seth Albert Noon din Carolina de Sud au luptat în Brigada 24 Pușcași Motorizați a Forțelor Armate Ruse, participând la bătăliile din Bahmut și Herson. Michael Gloss, al cărui tată era un înalt ofițer CIA, a urmat o cale similară și a murit pe front în 2024 la doar 21 de ani.
În mod sistematic, canalele media ale lui Ben Stimson ilustrează lanțul propagandistic folosit: după implicarea în activități umanitare și mitinguri „pro-pace”, recruții sunt supuși unei propagande intense și îndemnați să participe la război. Un exemplu este apelul lui Aidan Minnis către susținători de a identifica și opri transporturile de muniții către Ucraina.
Perspectivele pentru cei care aleg să lupte de partea Rusiei sunt, însă, grave: mulți cad victime pe front în conflictul sângeros, iar alții riscă închisorile în țările lor pentru implicare. Astrogramele rețelelor Kremlinului, care folosesc teme aparent umanitare și stânga politică, conduc astfel la o intensificare a războiului și destabilizării internaționale, prin mobilizarea activă a cetățenilor occidentali în conflictul ucrainean.
