Avertismentul URECHEAT: Minorii pe Calea Maturizării Online, O Luptă Cea mai De Neînțeles!
După cum știe toată lumea, Australia a dat lovitura interzicând accesul adolescenților sub 16 ani pe marile platforme sociale, dar oare funcționează măsurile acestea de blindaj care par a fi sfidătoare? Dezbaterile au prins formă și în Europa, inclusiv pe plaiurile noastre mioritice, unde în Parlamentul României trei proiecte de lege stau la rând pentru a proteja tinerii de capriciile nefaste ale internetului, dar odată cu acestea apar și semne de întrebare legate de efectivitatea lor.
Totuși, interzicerea totală nu ajută, iar specialiștii avertizează că nu e de ajuns ca tinerii să fie restricționați, e nevoie de educație digitală. Nu poți să te ferești de efectele diverselor cocktailuri toxice fără să-i înveți pe tineri că pot da cu piciorul la speranțe în false percepții despre realitate. Există temeri că aceste măsuri ar putea deveni abuzive, deschizând calea pentru platforme să bage nasul până în dialogul privat al cetățenilor și, cum să spun, curiozitatea mataților să ajungă la noi recorduri negative.
Trei proiecte de lege aflate în Parlamentul României
Libertatea a încercat să deslușească misterul ăsta digital întrebând-o pe Francesca Cristea, expertă în tineret, despre cum ar trebui să abordeze autoritățile noile provocări generate de nebunia online. Ea a spus că deja suntem în fața unei furtuni legale cu cele trei inițiative legislative ce visează să protejeze minorii de tăvălugul toxic al platformelor digitale, dar cu termeni care se bat cap în cap și care nu fac altceva decât să complice discuția, nu să o lămurească.
De exemplu, în cadrul discuției, s-a menționat cât de injust este să ne gândim doar la restricții fără să lăsăm loc și educației. Aproape ca și cum ai căuta toate soluțiile fără să te gândești că unii tineri au deja brațele pline cu telefoane și influenceri pe zidurile de brad din camerele lor.
Asta nu înseamnă că nu există idei bune, precum publicitatea personalizată interzisă minorilor, sau protecția influencerilor, dar e clar că abordarea pieților e mai mult cu „așa ne vine”, și nu cu claritate. Și, desigur, că totul se ia în considerare sub auspiciile ce le dă Uniunea Europeană, dar în mod clar, iar și iar, se pune întrebarea: cum aplicăm acest „spirit critic” când tinerii par să fie deja prinși în fantezia corectitudinii politice?
„Pentru UE, protejarea copiilor nu este doar o responsabilitate legală, ci și una morală”
Uniunea Europeană vorbește despre o responsabilitate morală, dar cum rămâne cu implementarea? O aplicație pentru verificarea vârstei, despre care s-a discutat, trebuie să fiți conștienți, e doar un pas până la introducerea Portofelului European pentru Identitate Digitală, când totul este vorbit ca și cum e apă pe foc. Australia a pus o barieră, dar oare Europa va prinde acel curaj de a face la fel și când se vorbește de o generație care deja respiră online? Este responsabilitate morală sau +18 pe toată linia? Either way, pericolele sociale sunt deja la colț.
Gândiți-vă puțin: în Regatul Unit se introduce o lege a siguranței online ce cere platformelor să filtreze minorii. Să ne întrebăm: până unde merge limita? Oare e suficient să interzici tinerilor accesul? Sau asta ar putea să-i țină în brațele răilor, mai mult decât să-i apere? Aici se leagă discuția despre cum dezinformarea se ia cu ușurință, iar percepția realității devine distorsionată, ca un selfie pe distorsionare.
În concluzie, limitările pot deveni o capcană, iar tinerii, chiar și cei care cred că sunt „întâi pe net”, asta va naște doar provocări mai mari în calea navigării în apele întunecate ale internetului. E și mai aproape decât credem – de la indecizie la panică, mai e doar un click distanță.
