Repausul săptămânal al șoferilor: Ce trebuie să știe companiile de transport?

Regulile privind repausul săptămânal al șoferilor de camioane sunt complexe, iar companiile de transport trebuie să fie foarte atente la detalii pentru a evita amenzile și sancțiunile. În acest articol vom analiza cum se calculează corect timpul aferent întoarcerii șoferului la domiciliu sau la sediul operațional, conform reglementărilor europene.

Timpul aferent deplasării dus-întors

Indiferent de locația aleasă de șoferul auto pentru a-și efectua perioada de odihnă săptămânală normală – la domiciliu, la sediul operațional al angajatorului sau în altă parte – în evidența programului său de lucru trebuie prins și timpul aferent deplasării dus-întors la/de la locul unde se face repausul, pe lângă cele 45 de ore de odihnă efectivă. Altfel, inspectorul de trafic ar putea considera (în mod abuziv) că repausul a fost făcut lângă vehicul.

Pentru a înțelege mai bine cum trebuie calculată și înregistrată această perioadă, să luăm un exemplu concret: un operator de transport din București, cu un șofer cu domiciliul în Arad, al cărui camion este parcat la Nürnberg, în Germania. Angajatorul trebuie să organizeze activitatea șoferului astfel încât acesta din urmă să poată să se deplaseze la sediul operațional/domiciliu pentru pauza săptămânală normală sau compensatorie. Pentru călătoria de la Nürnberg la Arad sunt necesare – potrivit Google Maps – zece ore. „În aceste condiții, repausul poate fi interpretat că trebuie să fie de cel puțin 65 de ore (10+45+10), dacă nu se face o precizare în mesajul către șoferul auto că deplasarea către/dinspre locația de odihnă o să se facă cu avionul, din aeroportul X. Iar, în acest caz, cele 65 de ore se diminuează la cel mult 55 de ore.“

Opțiunea șoferului de a alege altă locație de odihnă

Șoferul poate răspunde companiei că alege să efectueze repausul în altă locație decât variantele propuse: de exemplu, la prieteni, în Würzburg, la 111 km distanță față de locul unde are parcat camionul. În acest caz, deplasarea cu autoturismul între cele două orașe este de o oră și 20 de minute, iar costul transportului nu mai este în sarcina angajatorului, așa cum este specificat și în Hotărârea CJUE din 4 octombrie a.c.

Documentarea corectă a timpului de odihnă

Atenție, însă! „La încheierea repausului, conducătorul auto trebuie să introducă manual în aparatul tahograf următoarele activități: câte o oră și 30 de minute de disponibilitate înainte și după perioada de repaus și, între acestea, repausul propriu-zis de 65 sau de 55 de ore, din care trebuie să scadă cele trei ore cumulat de disponibilitate“, a subliniat Adrian Lazăr. Cu alte cuvinte, timpul aferent călătoriei dus-întors în țară trebuie luat oricum în calcul, chiar dacă acesta se întoarce efectiv sau nu.

Organizarea timpului de lucru al șoferului și aceste perioade de odihnă trebuie bine documentate. CECOR recomandă ca înainte cu cel puțin trei-patru zile de la data la care angajatorul a organizat activitatea conducătorului auto pentru a se întoarce la reședință sau la centrul operațional, acestuia să i se transmită un mesaj de informare, inclusiv cu privire la costurile de călătorie (pe care trebuie să le suporte singur dacă alege un alt loc pentru efectuarea repausului). Comunicarea cu șoferul trebuie făcută și documentată de fiecare dată când se apropie momentul efectuării repausului săptămânal normal, pentru a se demonstra faptul că acesta din urmă a avut mereu opțiunea de a alege. Practic, o declarație semnată în avans de șofer prin care acesta renunță anticipat la dreptul de întoarcere la domiciliu sau la sediul angajatorului nu exonerează compania de obligația de a-i oferi posibilitatea reală de întoarcere și nici de obligația de a-i organiza munca în consecință, fiind, prin urmare, pasibilă de sancțiune.

Obligațiile șoferilor

Este important ca șoferii să fie bine instruiți cu privire la toate aceste proceduri și să știe faptul că în cazul unui control în trafic nu au obligația să dețină dovezi cu privire la locul unde au petrecut perioada de repaus săptămânală normală sau o pauză mai lungă, a subliniat Adrian Lazăr. Potrivit lămuririlor furnizate de Comisia Europeană pe marginea Pachetului Mobilitate, după efectuarea unui control rutier, autoritățile din statul respectiv pot să solicite informații suplimentare privind activitatea unui conducător auto autorităților din statul membru în care este înregistrată firma de transport (așa cum se prevede și în regulamentul 561/2006 și în directiva 22/2006).

Nerespectarea acestor reguli poate duce la amenzi semnificative, așa că companiile de transport trebuie să fie foarte atente la respectarea reglementărilor. Un control riguros și o documentație clară pot evita probleme cu autoritățile.