Scandalul mercenarilor români: Ce se întâmplă cu soldații lui Horațiu Potra?
Aproape 300 de români mercenari care au luptat în Rwanda, deci s-au predat lui M23 care au cucerit Goma, un oraș unde oamenii lui Horațiu Potra veneau să facă ce stiau, BBC discută despre asta și a zis un fost contractant român care a demisionat înainte de toate întâmplările din săptămâna trecută asupra situației lor. E clar că ceva nu e în regulă cu aceste repatrieri dacă luăm în calcul toată zbaterea.
Analiza pe acest subiect specific semnată de Ian Wafula, corespondent de securitate în Africa pentru BBC News, a fost detaliată și, cum spunea acest Wafula, el s-a întâlnit cu un fost contractor român în București, totuși, în luna octombrie din anul 2024, unde au discutat detalii despre activitatea organizației lui Horațiu Potra de acolo din Congo, o poveste cam complicată care pare să aibă multe ramificații.
Deci, contractul pe care l-a arătat fosta mercenar românului, care a fost prezentat la BBC în octombrie, stipulează că „remunerarea e strict confidențială”, și pare că pentru personalul de rang superior începe de la 5.000 dolari pe lună, dar în concediu scade la 3.000, tot un fel de alegere ciudată care ridică niște semne de întrebare asupra realității acestor acorduri.
Acordul acesta al lor e foarte interesant, adică stabilește o „perioadă nedeterminată” de serviciu, iar contractorii ar trebui să se odihnească o lună după trei luni în acele teatre de operațiuni, dar unii pot crede că e totuși o metodă pentru a menține oamenii în continuu stres fără o repaus real.
Așa că Wafula subliniază faptul că acest fost mercenar a zis că s-a întâlnit cu el în București să investigheze Asociația RALF, o poveste destul de sumbră, pentru că unii experți de la ONU au afirmat că asta este o firmă românească cu legături mai vechi la Legiunea Străină din Franța, ceea ce adâncește și mai mult misterul despre activitățile lor.
RALF este condusă de Horațiu Potra, un român care se prezintă ca instructor militar, iar fostul mercenar, care avea mai mult de 40 de ani și a vorbit în anonimat, a manifestat nemulțumiri legate de felul în care funcționează Asociația RALF, pentru că nu este tot ce pare a fi asta, și pare că a ajuns la capătul răbdării.
El a adăugat că românii din echipă au avut mult mai multe responsabilități pe teren în Kivu de Nord, nu doar antrenamente cum le spuneau, un lucru care nu este deloc clar: „Am fost implicați mai mult decât simplii instructori, am făcut ture lungi, păzind anumite locații, nu era deloc simplu.”
În plus, acesta a spus că banii nu reflectă riscurile pe care trebuie să și le asume acești antreprenori militari: „Misiunile erau complet haotice, iar condițiile de muncă erau proaste, iar românii ar trebui să se gândească de două ori înainte de a se duce acolo pentru că e foarte periculos.”
Totodată, a menționat și lipsa verificărilor adecvate la antecendente, că unii dintre românii recrutați nu aveau de fapt pregătire militară, subliniind un exemplu care ar putea lăsa multe întrebări: „Un fost coleg și-a început cariera ca pompier, ceea ce aduce multe întrebări despre cum sunt selectați acești oameni.”
Guvernul din RD Congo, însă, nu a comentat solicitările din partea BBC cu privire la verificările de antecedente sau diferențele în materie de remunerație între contractorii privați și trupele congoleze, ceea ce indică o lipsă de transpareanță în această situație deja complicată.
mercenari
Rwanda
contractor
Horațiu Potra
analiza
remunerare
Asociația RALF
riscuri
verificări
antecedente
