Schimbările aduse de repartizarea computerizată și impactul asupra liceelor tehnologice: perspectiva Ministerului Educației
Repartizarea computerizată la liceu a generat anul acesta modificări semnificative în parcursul educațional a mii de absolvenți de gimnaziu. Deși Ministerul Educației afirmă că diferențele între mediile de la Evaluarea Națională din acest an și cele de anul precedent sunt aproape insesizabile la nivel statistic, aceste mici variații au influențat ierarhia candidaților și modalitatea admiterii la liceu. Ca rezultat, un număr considerabil de elevi au fost repartizați către licee tehnologice, instituții educaționale considerate de mult timp ca fiind „cenușăresele” sistemului de învățământ.
Discuții pe marginea notelor de la Evaluarea Națională și interpretări eronate
Sorin Ion, secretar de stat în Ministerul Educației, a declarat pentru Libertatea că, într-adevăr, mediile de la Evaluarea Națională au fost ceva mai scăzute anul acesta, însă acest lucru nu se datorează unor subiecte fundamental mai dificile comparativ cu anul trecut. „Să nu vă imaginați că ministerul spune la începutul anului: «Hai să dăm anul acesta subiecte mai grele». Nu se întâmplă așa și nu se dă un asemenea ton”, a explicat oficialul.
Acesta a subliniat că variațiile între medii de la an la an sunt perfect normale. „Este imposibil, probabilistic, să se obțină de la un an la altul rezultate identice. Dacă ne uităm mai atent, vom constata că diferențele sunt minimale. Dacă vorbim de rezultatele generale, diferența este de aproximativ 2% față de anul precedent și poate intra chiar în marja de eroare”, a afirmat Sorin Ion.
În mediul public, dezbaterea a fost centrată pe scăderea numărului de note maxime (10) la matematică, iar oficialul a atras atenția că această focalizare nu oferă o imagine completă a examenului. „Matematica a fost considerată disciplina cu probleme anul acesta dintr-un motiv foarte simplu: din cauza notelor de 10. În realitate, dacă analizăm rezultatele pe tranșe de note, graficele sunt aproape identice cu cele de anul trecut, cu excepția notelor de 10”, a menționat secretarul de stat.
Mai mult, Sorin Ion a evidențiat că variațiile între sesiuni sunt mai pronunțate la Limba română, dar aceste diferențe au fost mai puțin observate deoarece numărul notelor de 10 a rămas aproape neschimbat. Oficialul a criticat abordarea publică care evaluează dificultatea examenelor doar în funcție de numărul notelor maxime, calificând-o drept „greșită”. „Noi nu trebuie să judecăm un examen și nici dificultatea subiectelor după extreme. Dacă ne uităm separat la notele de 10, atunci ar trebui să facem același lucru și cu notele de 1”.
Analiza distribuției notelor și rolul subiectelor dificile
Ministerul Educației efectuează anual o analiză a rezultatelor pe intervale multiple de note, de exemplu între 1 și 2, 2 și 3, sau 7 și 8. Sorin Ion susține că nota 10 ar trebui să fie inclusă în această distribuție generală și nu să fie tratată ca o categorie separată. „Notele de 10 trebuie să fie într-un interval, nu să constituie o categorie separată. Ele nu reprezintă indicatorul prin care măsurăm dificultatea subiectelor”, a explicat oficialul. El a adăugat că rolul acestor note maxime este de a delimita elevii foarte buni de cei excepționali.
Ca exemplu, Sorin Ion a evocat sesiunea din 2013, când la matematică s-au înregistrat aproximativ 12.000 de note de 10 și a atras atenția că acest număr ridicat nu înseamnă automat un examen facil. „În 2013, când s-au obținut la matematică 12.000 de note de 10, credeți că a fost mai bine? Că, dacă măsurăm din punctul acesta de vedere, atunci subiectele au fost grozave, pentru că a luat multă lume 10. Însă nu acesta este indicatorul potrivit”.
Acesta a concluzionat că evaluarea testelor trebuie să ia în calcul întreaga distribuție a notelor, nu doar performanțele de vârf. „Uitați-vă la marea masă a copiilor și la curbele distribuției notelor. În 2026, au fost aproape identice cu cele de anul trecut la matematică, cu excepția notelor de 10 care, oricum, reprezintă un număr foarte mic de lucrări”.
Percepția asupra liceelor tehnologice și experiența personală a secretarului de stat
L-am întrebat pe Sorin Ion despre situația elevilor buni care, din cauza unor medii mici la Evaluarea Națională, sunt repartizați la licee tehnologice, deși nivelul lor real de pregătire este superior. Ulterior, am solicitat opinia sa privind posibilitatea „salvării” acestor elevi prin transferuri către licee teoretice, luând drept exemplu cea mai pesimistă variantă a admiterii cu medii sub patru la licee tehnologice.
Răspunsul său a fost scurt și provocator: „Să se salveze? De ce?”
Sorin Ion a respins ideea că acești tineri ar trebui „salvați” prin transferuri, evidențiind că aceasta este o prejudecată. „Eu am fost directorul unui astfel de liceu tehnologic. E drept, doar patru ani din cariera mea de 36. Și pot să spun cu mâna pe inimă – și o spun de fiecare dată – că a fost cea mai interesantă perioadă din viața mea profesională”.
Totuși, secretarul de stat recunoaște că părinții și elevii privesc adesea liceele tehnologice ca o soluție de avarie. El atrage atenția că problema principală este mentalitatea colectivă, care trebuie schimbată.
Sfaturi și perspectiva asupra învățământului tehnologic
Conform lui Sorin Ion, vulnerabilitatea învățământului tehnologic nu constă în potențialul elevilor, ci în modul în care școlile tehnologice sunt percepute de părinți. „Marea problemă pe care o avem noi cu învățământul tehnologic este mentalitatea oamenilor despre învățământul tehnologic”.
Pentru a susține această afirmație, oficialul a relatat un episod din timpul mandatului său ca inspector școlar general în județul Dâmbovița. La o conferință dedicată învățământului profesional, în ciuda discuțiilor elaborate despre necesitatea meseriașilor și remunerarea lor, niciun participant nu a declarat că și-ar fi înscris copilul în mod voluntar într-o formă de învățământ profesional sau tehnologic.
Sorin Ion a subliniat diferența majoră între discursul public și deciziile concrete ale părinților pentru copiii lor. „Diferența dintre a spune și a face este destul de mare în România”, a adăugat el.
Întrebat ce sfat ar da unui elev bun repartizat la un liceu tehnologic, secretarul de stat a răspuns că transferul către un liceu teoretic nu ar trebui să fie prima opțiune. „Dacă ajungi la un liceu tehnologic, nu încerca să scapi de acolo. Rămâi și fă-l mai bun, contribuie la creșterea lui. Pentru că un liceu sau o școală nu poate să crească decât prin calitatea elevilor și a profesorilor”.
Avantajele liceului tehnologic și reforma învățământului tehnologic
Sorin Ion consideră că liceele tehnologice oferă avantaje pe care filiera teoretică nu le poate asigura. „Din punctul meu de vedere, un liceu tehnologic este la fel de bun ca un liceu teoretic, doar că trebuie să vezi din perspectiva potrivită”.
Oficialul a explicat că absolvenții liceelor tehnologice pot accede ulterior la studii universitare, obținând în același timp o calificare profesională recunoscută. Aceștia primesc un certificat ce le permite angajarea inclusiv în alte state ale Uniunii Europene și au oportunitatea de a intra mai rapid pe piața muncii. „Dacă finalizezi un liceu tehnologic, ai acces la o facultate? Da. Ai o calificare pe care la teoretic nu o ai? Da. Ai un certificat cu care te poți angaja oriunde în Uniunea Europeană? Da. Poți să intri în câmpul muncii după ce ai terminat liceu, în cazul în care nu optezi pentru studii superioare? Da”.
Începând cu anul școlar 2026–2027, învățământul tehnologic va funcționa după un model integrat, a anunțat Sorin Ion. Până acum existau două trasee distincte: școala profesională de trei ani și liceul tehnologic de patru ani. Noua reformă unifică cele două rute, astfel încât elevii admiși la liceul tehnologic vor urma același parcurs până în clasa a XI-a, când vor putea alege între două opțiuni:
- să susțină examenul pentru certificarea competențelor profesionale de nivel 3 (lucrător) și să intre direct pe piața muncii;
- să continue încă un an pentru calificarea de nivel 4 (tehnician), să susțină examenul de bacalaureat și să urmeze apoi studii universitare.
Secretarul de stat susține că noul sistem oferă elevilor mai multă flexibilitate și opțiuni diverse pentru dezvoltarea profesională.
Impulsionarea învățământului dual și schimbarea percepției sociale
Pentru a crește atractivitatea liceelor tehnologice, Ministerul Educației pune accent pe extinderea învățământului dual și pe colaborarea cu mediul economic. „Trebuie să implicăm mai mult partenerii economici, astfel încât elevul să vadă că după terminarea studiilor se poate angaja și poate avea un salariu bun”, a declarat Sorin Ion.
Conform legislației, până în anul școlar 2029–2030, întregul învățământ tehnologic din România ar trebui să funcționeze exclusiv în sistem dual. În prezent, această filieră reprezintă aproximativ 40% din totalul elevilor de liceu.
Secretarul de stat a subliniat că schimbarea nu depinde doar de reformele legislative, ci și de modul în care societatea percepe meseriile și educația tehnologică. „Atâta timp cât eu, dumneavoastră și cei din jurul nostru vom considera că liceele tehnologice sunt niște locuri rele, nu se va schimba nimic”.
În final, Sorin Ion a mărturisit că el însuși a absolvit un liceu tehnologic, specializarea electrotehnică. „Știu să schimb un bec, o priză și multe alte lucruri din domeniu, pentru că le-am învățat în liceu. La Bacalaureat, de exemplu, la proba practică am realizat un transformator”.
