Un preț al biletului pentru o călătorie de 3 lei este considerat „neserios” și „derizoriu” de Remus Borza, care a precizat că va propune Consiliului General al Municipiul București majorarea măcar cu rata inflației. Specialistul în insolvență spune și că ar trebui reanalizate categoriile de beneficiari ai gratuităților sau reducerilor, în funcție de veniturile acestora.
Amploarea creanțelor și a datoriilor pe care le are STB – inclusiv cele către Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF), pentru furnizorii de energie și de carburanți – ar urma să fie cunoscută peste o lună, termen în care creditorii le vor comunica, iar administratorul judiciar le va verifica. „Vom începe să luăm la puricat toate contractele, pentru că or fi niște băieți deștepți care au prosperat în curtea STB-ului”, spune Remus Borza.
Totuși, un plan de reorganizare, implicit unul de rambursare a datoriilor, este estimat de Remus Borza să fie finalizat în aproximativ un an, după soluționarea tuturor contestațiilor previzibile. „Suntem niște doctori și noi, a unor companii bolnave, încercăm să le punem un diagnostic corect și, după care să le aplicăm un tratament eficace și care să-i pună pe picioare și să revină în circuitul economic ca niște companii viabile, stabile, profitabile și de încredere”, a declarat Remus Borza în interviul acordat Mediafax.
Tribunalul București a admis, marți, cererea STB de intrare în insolvență, în calitate de debitor, o nouă cerere depusă pe 25 august, cu nouă bibliorafturi atent verificate, așa cum anunța primarul general Ciprian Ciucu, după ce cererea inițială a fost respinsă. „STB a depus o nouă cerere de insolvență. Nouă bibliorafturi, atent verificate. Cred că nu este cazul să ne jucăm cu viitorul transportului public și cu stabilitatea financiară a Primăriei Municipiului București. Sper că de data aceasta cererea să aibă bască”, scria primarul general la acel moment.
Marți, instanța a desemnat și un administrator judiciar provizoriu, la solicitarea a patru creditori, consorțiul format din EURO INSOL SPRL, TURMAC INSOLVENCY SPRL și CERES INSOLV SPRL.
În discuția despre tariful de 3 lei, Remus Borza spune că nu vrea „să speriem vânatul”, dar insistă că „3 lei călătoria” nu este un cost onest, corect, real. El invocă subvenția de 1,5 miliarde de lei, adică 300 de milioane de euro, acordată de Primăria Bucureștiului, și susține că și consumatorul – „cetățeanul, locuitorul municipiului București” – trebuie să plătească un preț corect, „lăsând la o parte că e subvenționat masiv”.
Administratorul judiciar spune că nu este treaba lui să facă politica tarifară a companiei, ci a Consiliului General, dar admite că în raportul pe cauze, care trebuie redactat în 60 de zile, ar putea constata că una dintre cauzele stării de incapacitate sau de insolvență este nerealizarea unor venituri suficiente care să acopere costurile de operare. În același registru, el afirmă că nu poate fi menținută o subvenție atât de mare, pe care o numește „imoral” de aruncat „otova la toată lumea”.
Remus Borza mai spune că, în București, există multe gratuități și reduceri, inclusiv pentru studenți și pensionari, și consideră că unele categorii ar trebui tratate diferit în funcție de venit. „Acum avem o un preț pe călătorie de 3 lei, adică e derizoriu”, afirmă el, adăugând că o călătorie înseamnă 90 de minute și 20 de kilometri, deci „mai puțin de 50 de bani pe kilometru”.
El leagă tariful actual și de situația financiară a STB, despre care spune că are „un pasiv care o să avem surpriză să treacă de 2 miliarde de lei” și „lipsa finanțărilor care să susțină înnoirea parcului”. În acest context, Borza arată că va propune „prin raport” Consiliului General să actualizeze măcar cu indicele de inflație prețul biletelor, întrucât acestea sunt „neactualizate de mulți ani de zile”.
În privința biletelor și abonamentelor, el susține că STB trebuie să își asigure venituri decente, mai mari decât cele realizate în prezent, iar acest lucru depinde și de plata subvenției, pentru care Primăria Municipiului București are restanțe. Totodată, spune că trebuie urmărită și optimizarea costurilor, într-o companie pe care o descrie ca având, în multe cazuri, „management politizat”, risipă a banului public, achiziții la prețuri de două-trei ori mai mari decât piața, scheme supradimensionate de personal și sporuri care „practic dublează veniturile de încadrare”.
Despre datoriile exacte, inclusiv cele la ANAF, la energie și la carburanți, Borza spune că creditorii au termen până pe 23 octombrie să își înregistreze declarațiile de creanță la grefa Tribunalului București, iar administratorul judiciar are termen până pe 11 noiembrie să le verifice. Tabelul preliminar de creanțe urmează să fie afișat pe 12 noiembrie, iar pe 17 noiembrie este programată Adunarea creditorilor.
El afirmă că într-o săptămână se vor lămuri creditorii și creanțele și că vor începe să fie verificate toate contractele, „pentru că or fi niște băieți deștepți care au prosperat în curtea STB-ului, ca la Hidroelectrica, ca la Tarom, ca la CFR, ca la alte companii de stat”. În opinia sa, acesta „este modul de operare”, „cutuma”, iar datoria administratorului judiciar este „să îi întrebăm de sănătate pe toți”.
În ceea ce privește rambursarea datoriilor, Borza spune că etapa contestațiilor poate dura 10-12 luni și că abia după soluționarea lor poate fi propus un plan de reorganizare. Estimează că, peste un an de zile, un astfel de plan ar putea fi propus de debitoare, de consorțiul de administrator judiciar sau împreună, pentru o perioadă de 2 ani sau 3 ani, cu un grafic de rambursare a creanțelor. ANAF este „creditorul majoritar”, cu 1,4 miliarde de lei, iar printre creditori se numără și furnizorii de energie și de carburanți.
