Schimbări de Paradigmă în Relațiile SUA-Europa: Trump și Putin Pun Capăt Războiului?

Două lovituri gineciale așa de mari au avut loc, și sambăta aceasta au fost citite pe CNN, evident că Trump a vorbit cu Putin, și nu doar o dată, ci ei plănuiesc multe, de a pune capăt războiului din Ucraina și, evident, să se viziteze reciproc, dar întrebarea rămâne, e vorba de serios sau doar de vorbe goale? Cu cacatul timpului vedem cum se întâmplă tot mai puține lucruri, iar oamenii se întreabă ce se va întâmpla cu Europa și cu alianța NATO?

În această incursiune complicată Hegseth, care are responsabilitate pentru apărare, s-a dus la Bruxelles să le spună europenilor că trebuie să-și asume mai multe, pentru că ceva s-a schimbat, dar ce și cum, rămâne un mister, căci deși angajamentul față de NATO e reafirmat, cine știe? De obiceii între America și Europa se leagă multe, dar acum, oare sunt lucrurile cum au fost odată?

Acest moment, cumva a fost un semnal clar de „America First”, dar poate și o mică întoarcere la vechile întrebări, precum acea a lui Churchill din ’40, oare vor mai interveni americanii să salveze Europa, având în vedere că la ei e oceanul între? Aici intervenția pare a fi un calcul, un principiu de afaceri, mai degrabă decât un ajutor sincer pentru vechii parteneri europeni.

Și Hegseth, el vine cu abordări ceva mai dure decât am fi crezut, spunându-le europenilor că dacă nu investesc mai mult, trebuie să se descurce cumva, adică nu mai este loc de indulgență, probabil referindu-se la cheltuiele sociale, iar astfel presiunea se intensifică și guvernele stau pe jar.

Dar ce spunea el era că acest 5% din PIB pentru apărare nu e glumă, și că America’s priorities se mută dincolo de oceane, cu o mișcare clară spre Asia, respectiv China, iar Europa trebuie să se descurce singură, lucru care ridică întrebări, pentru că fiecare amintește de scandaluri din trecut și de promisiuni neonorate.

Intervențiile trecute, chiar și recente, au tot fost despre războaie și libertate trasată, dar Trump a ridicat problema investițiilor în apărare, și a adus în discuție o situație neplăcute pentru europeni. Se vorbește acum despre istoria învechită, dar cine își mai amintește de vremurile de altădată, când totul era mai simplu, și cum amenințările actuale sunt pe altă planetă în comparatie cu ceea ce era?

Marco Rubio a pus și el punctul pe i, spunând că nu e treaba lor să subvenționeze modelele sociale ale europenilor, iar această frustrare se transformă într-o stare de neliniște care ar putea anunța vremuri mai întunecate, întrebându-se în ce măsură europenii și-ar putea permite aceste cheltuieli pentru apărare atunci când se luptă cu tot felul de crize?

În fine, războiul din Ucraina va fi primul test pentru relațiile SUA-Europa, iar Trump și Putin par să fi discutat despre asta, dar ucrainenii au fost lăsați pe dinafară, nu ca o măsură de respect dar mai degrabă o mișcare care ridică mari semne de întrebare asupra viitorului, iar reacțiile deja îngrijorează multă lume, fără îndoială.

Întrebările nu se opresc aici, pentru că ne întoarcem la ocaziile istorice. Declarațiile de pe la nivel înalt sunt cam pe aceeași lungime de undă, iar asemănările cu cele din trecut nu pot fi evadez. Așadar, cum va decurge viitorul dacă acei lideri ar putea decide peste capul celorlalți și cum oare vom accepta faptul că istoria se repetă cu un lacăt un șir de provocări gata să ne testeze?

Trump Putin
relatiile SUA Europa
negocieri Ucraina
Hegseth NATO
istoria geopolitica
schimbari de paradigma
Marco Rubio