Normele metodologice privind liberalizarea transportului interjudețean, de la 1 iulie 2025, au fost publicate în Monitorul Oficial nr. 190 din 5 martie. Ordinul ministrului Transporturilor de modificare a precedentului OMT nr. 980/2011 consfințește astfel punerea în aplicare a prevederilor OUG nr. 141/2024 și organizarea curselor interjudețene prin intermediul rețelei de mobilitate rutieră națională, acolo unde operatorii de transport interesați trebuie să solicite licențele pentru trasee dorite. Principalele criterii de eligibilitate a vehiculelor utilizate sunt cele cunoscute: clasificare pe categorii, dotare cu instalație de aer condiționat, deținere în proprietate sau prin contract de leasing ori închiriere și o vârstă maximă de nouă ani la data nominalizării în platforma informatică. Aceasta din urmă trebuie să fie gata până cel târziu la 15 mai 2025, data de la care operatorii pot începe să solicite cursele interjudețene dorite.
Începând cu 1 iulie 2025, transportul interjudețean de persoane se va efectua în baza rețelei de mobilitate națională și a licențelor de traseu eliberate de Autoritatea Rutieră Română (ARR). Toate informațiile privind cursele, frecvența acestora, graficele de circulație, autobuzele nominalizate pentru efectuarea curselor, a rezervelor, a curselor la care operatorii de transport au notificat intenția de renunțare, a celor în cazul cărora a fost aplicată intenția de renunțare ori pentru care a fost aplicată măsura retragerii licenței de traseu, precum și autogările care dețin licență pentru activități conexe transportului rutier vor fi disponibile, așadar, pe platforma informatică prin care se va gestiona rețeaua de mobilitate. Solicitările pentru cursele interjudețene se vor putea depune începând cu 15 mai 2025, condiția pentru cursele noi fiind aceea de a se respecta un decalaj de 30 de minute față de orele fixe, valabilitatea licențelor de traseu eliberate pentru acestea fiind ulterioară datei de 30 iunie 2025.
Licențele se vor elibera nominal, pentru fiecare cursă și vor fi valabile numai în condițiile în care transportul este efectuat la orele și în zilele prevăzute în graficul de circulație. Perioada maximă de valabilitate a licenței de traseu este de trei ani, dar poate fi și mai scurtă, la cererea solicitantului.
Operatorii de transport vor trebui să introducă în platformă informații necesare generării graficului de circulație aferent fiecărei curse solicitate (autogara/stația publică din capetele de traseu, orele de plecare/sosire din acestea, precum și autogările/stațiile publice din localitățile intermediare și orele de plecare aferente), zilele, respectiv perioada în care se efectuează cursa, numărul de înmatriculare al autobuzului nominalizat pentru efectuarea cursei, al autobuzului de rezervă și seriile de șasiu ale acestora, agenția teritorială ARR din capătul de traseu de unde se dorește eliberarea licenței și a graficului de circulație, precum și data de începere a valabilității licenței de traseu.
Maximum 9 ani vechime pentru autobuzele interjudețene
Autobuzele pentru care se emite licență de traseu în platforma care gestionează rețeaua de mobilitate trebuie să fie clasificate pe categorii, să fie dotate cu instalații de aer condiționat, să fie deținute în proprietate, leasing, în baza unui contract de vânzare în rate sau a unui contract de închiriere și să nu aibă o vechime mai mare de nouă ani la data nominalizării. Aceleași reguli se aplică și autobuzelor suplimentare, pentru rezolvarea situațiilor excepționale sau temporare, ocazionate de preluarea fluxului de călători pe cursa respectivă. Copia conformă a autovehiculului suplimentar, împreună cu copia licenței de traseu eliberate pentru cursa respectivă și copia graficului de circulație – ștampilate și semnate de către administratorul operatorului de transport – trebuie să se afle la bordul autovehiculului. Atenție! Un autobuz nu poate fi nominalizat pe mai multe curse interjudețene, dacă graficele de circulație ale acestora se suprapun.
În funcție de numărul de autobuze nominalizate pentru o anumită cursă se impune asigurarea de vehicule de rezervă respectând proporția o rezervă la cinci autobuze titulare.
Se inventariază și autogările
Operatorii economici care dețin licență pentru activități conexe transportului rutier trebuie să transmită, până la 30 aprilie 2025, coordonatele geografice ale locațiilor autogărilor, dar și numărul de peroane. Capetele de traseu aferente curselor interjudețene solicitate de operatori vor fi amplasate numai în autogările licențiate de ARR. În cazul localităților în care nu există autogări sau când capacitatea acestora din urmă nu este suficientă pentru a acoperi toate cererile, capetele de traseu pot fi stabilite și în stații publice, cu condiția ca administrația publică locală să își dea acordul în acest sens.
Foarte important, pe raza administrativ teritorială a unui județ unde este situat capătul de traseu de plecare într-o cursă este permisă doar îmbarcarea călătorilor pentru stațiile din județele de tranzit, respectiv pentru stațiile situate pe raza administrativ-teritorială a județului în care este situat capătul de traseu de sosire. Se evită astfel suprapunerea – chiar și parțial – peste traseele județene.
Orice modificare adusă ulterior începerii operării pe cursele interjudețene și generată de înființări sau desființări de autogări trebuie nominalizată prin intermediul platformei informatice, iar ridicarea noului grafic de circulație de la agenția teritorială ARR emitentă a licenței de traseu (unde trebuie prezentat și noul contract de autogară) trebuie făcută în termen de maximum 60 de zile. În cazul în care se desființează singura autogară dintr-o localitate va trebui nominalizată o stație publică, aprobată de autoritatea locală. Până la efectuarea modificărilor care se impun, graficele de circulație și licențele de traseu pe cursele respective își pierd valabilitatea. Nu intră aici eventualele restricții de circulație impuse de administratorii de drumuri, caz în care graficele de circulație se pot modifica temporar, cu acordul ARR.
Modificări ce se pot face pe perioada de valabilitate a licenței de traseu
După 1 iulie 2025, în perioada de valabilitate a licențelor de traseu, transportatorii pot modifica graficele de circulație ale curselor operate în cinci situații:
- Œ înlocuirea de autogări în localitățile prevăzute în graficul de circulație;
- eliminarea stației/autogării, după caz, dintr-o localitate de tranzit, dacă această solicitare nu duce la devierea cursei față de parcursul traseului inițial;
- Ž modificarea zilelor din săptămână în care este efectuată cursa și/sau a perioadei de efectuare a cursei într-un an calendaristic;
- introducerea de stații/autogări suplimentare în alte localități, dacă acest lucru nu duce la devierea cursei față de parcursul traseului inițial;
- modificarea orelor de plecare din capetele de traseu.
Orice modificare presupune eliberarea unei noi licențe de traseu (care se face cu plata tarifului aferent și predarea vechii licențe la ARR), iar modificarea intră în vigoare după 30 de zile de la data ridicării graficelor de circulație și a noilor licențe.
De precizat că până la 1 decembrie 2025 urmează să se implementeze și monitorizarea efectuării serviciilor regulate interjudețene prin intermediul sistemului de poziționare global, care face parte din platforma informatică. După această dată, la fiecare plecare în cursă, autovehiculele vor trebui conectate la platformă, în vederea monitorizării parcursului. Pe de altă parte, începând cu 1 iulie, Inspectoratul de Stat pentru Control în Transportul Rutier (ISCTR) va introduce în platforma informatică măsurile de retragere a licențelor de traseu în termen de maximum 30 de zile de la data rămânerii definitive a acestora, iar cărăușii nu vor mai putea solicita licențe noi pe aceleași trasee decât după un an.
Şi renunțarea la licența de traseu se face tot prin intermediul platformei informatice, transportatorul având obligativitatea să mai opereze cursa respectivă încă 30 de zile după depunerea cererii de încetare. Imediat după expirarea acestei perioade trebuie depuse licența de traseu și graficul de circulație aferent la agenția ARR emitentă, iar solicitarea relicențierii pentru un traseu la care un operator a renunțat se va putea face abia după un an.
Plecări din capetele de traseu la „fix” și după 30 de minute
O parte dintre operatori privesc cu neîncredere modul în care Ministerul Transporturilor vrea să liberalizeze interjudețeanul, întrucât normele metodologice ridică în continuare multe semne de întrebare. Pe de altă parte, în timpul cât normele au fost încărcate pe Transparență decizională pe site-ul MT nu au fost trimise prea multe amendamente de către cărăuși, deși atunci ar fi fost momentul potrivit pentru clarificări și nu ulterior, după adoptarea OMT 132/2025, să apară criticile. Fără a generaliza, se pare că mulți transportatori au venit cu sugestii – unele chiar pertinente – prea târziu. Este important de reținut că normele metodologice pregătite de reprezentanții MT și ARR și discutate cu asociațiile patronale au fost redactate cu bună credință, iar eventualele disfuncții care vor fi constatate în practică vor putea fi, cel mai probabil, remediate. Foarte important, ordinul a primit înainte de publicare și acordul Consiliului Concurenței.
Una dintre principalele probleme pe care le ridică OMT 132/2025 este stabilirea plecărilor din capetele de traseu doar „la fix” și apoi la fiecare 30 de minute pentru toate cursele, indiferent de trasee. Această măsură – chiar dacă în esență a fost gândită pentru a păstra un flux organizat în autogări – restricționează foarte mult accesul la piață, poate chiar mai mult decât în prezent. Practic, ceea ce se face este să se limiteze la jumătate capacitatea autogărilor de a asigura plecări pe curse interjudețene. Luând în considerare un interval de 15 minute pentru staționarea unui autobuz, rămâne un alt interval de 15 minute în care niciun autobuz de pe traseele interjudețene nu va fi la peron! Ar fi fost, și este, mult mai eficient ca plecările să fie permise la intervale de 30 de minute pentru traseele care se suprapun, dar la intervale de 15 minute pentru traseele care nu au nicio legătură. Atenție! Vorbim de toate plecările, către toate destinațiile. Prin urmare, dacă o autogară are 10 peroane, va putea avea doar 20 de plecări într-o oră. Dacă s-ar permite însă o alternare între cursele de pe trasee diferite, s-ar putea ajunge la 40 de plecări într-o oră, ceea ce ar fi cu totul altceva. Pe lângă o scădere a încasărilor – cel puțin pentru autogările cu fluxuri mari de transport – se va crea aglomerație la fiecare 30 de minute, iar în restul timpului, liniște, în loc să se permită, ca și până acum, plecări alternative. Plus că mai sunt și cursele județene care opresc în aceleași autogări și mai ocupă o parte dintre peroane.
Această măsură a restricționării plecărilor din capetele de traseu ar putea genera probleme de capacitate și, atunci, se pune întrebarea legitimă cine va mai avea acces în autogară? Pe ce criterii se vor semna contractele de autogară? Iar în acest caz, nu se vor aglomera stațiile publice, ca alternative la autogări?
Într-un răspuns primit de revista Tranzit de la ARR pe subiectul liberalizării se lămurește faptul că autogările au obligația „să repartizeze cursele pe peroane astfel încât să se asigure un interval de cel puțin 15 minute între două plecări consecutive de la același peron”, conform OMTI 980/2011. Astfel, „acest act normativ se referă la integralitatea curselor – atât interjudețene, cât și județene – care pleacă/sosesc de la același peron, fiind necesar să se asigure un interval de cel puțin 15 minute între două plecări consecutive. Orice cursă care pleacă de la un peron din autogară trebuie să aibă corespondență la un peron și pentru sosirea acesteia în autogară pe baza principiului îmbarcare călători și bagaje la un peron, debarcare călători și bagaje la un peron. Astfel, un interval de 15 minute nu poate fi viabil (n.r. doar între cursele interjudețene), având în vedere că toate cursele interjudețene și județene care pleacă din autogară trebuie să aibă și sosirea în autogară.”
Oricum, toate scenariile sunt ipotetice și, până nu se procedează la punerea în aplicare a prevederilor legate de liberalizare, nu se poate aprecia totalul curselor interjudețene care se pot solicita, respectiv cât de multe curse pe un anumit traseu se pot solicita, mai ales că în cazul existenței unui număr mare de curse de pe un traseu la aceeași oră vor rămâne în mod inevitabil pe piață doar operatorii care oferă condiții cât mai bune pentru călători, tarife mai reduse etc.
Cert este că avizul Consiliului Concurenței a fost favorabil instituirii unui decalaj de 30 de minute între curse și plecări din capetele de trasee doar la ore fixe, cu condiția ca după un an să se facă un raport cu privire la oportunitatea acestor măsuri și dacă ridică sau nu obstacole în accesul operatorilor la piața liberă.
Vechimea maximă de 9 ani restricționează mult accesul
Transportatorii reclamă și stabilirea vechimii maxime de nouă ani a vehiculelor la momentul solicitării cursei în platforma informatică și posibilitatea obținerii licenței de traseu pentru o perioadă de maximum trei ani. „În conformitate cu negocierile inițiale, am fi dorit ca obligativitatea respectării vechimii maxime de 12 ani a vehiculelor la finalul expirării licenței de traseu să fie nuanțată, astfel încât să se poată licita atât cu autobuze de nouă ani, cât și de zece sau de 11 ani și acordarea licenței pentru trei, doi sau un an, după caz. În acest fel, parcul auto existent ar fi putut fi mai bine valorificat, mai ales că timpul de livrare pentru autobuze noi este foarte mare și mulți operatori au evitat să facă investiții înainte de a cunoaște exact criteriile de eligibilitate”, a declarat Daniel Micu, specialist în transportul de pasageri.
Pe de altă parte, dacă un operator ar fi dorit să testeze un traseu nou și ar fi solicitat licență pe un singur an, acest lucru ar fi fost bine să se poată face cu vehicule deja existente în parc, de 10 sau de 11 ani vechime, pentru că, oricum, nu ar fi depășit vechimea maximă de 12 ani.
Din surse neoficiale, propunerea asociațiilor patronale ar fi fost aceea de a fi acceptate autobuze Euro 6 în general, fără vreo mențiune privind vechimea, dar se pare că a fost preferat până la urmă criteriul de maximum nouă ani pentru a se controla într-un fel accesul la piață și a se evita o „canibalizare” între transportatori pe trasee. Având în vedere că licențele interjudețene s-au tot prelungit succesiv în ultimii 11 ani, parcul auto actual este învechit și s-a dorit ca, odată cu liberalizarea, să existe și o creștere a nivelului de calitate a serviciilor oferite pasagerilor și nu doar o „bătaie” în tarifele de călătorie.
Referitor la criteriul vechimii maxime a vehiculelor de 9 ani, ARR a explicat că în Anexa la HG nr. 2139/2004 pentru aprobarea Catalogului privind clasificarea și duratele normale de funcționare a mijloacelor fixe este prevăzut faptul că autobuzele au durata normală de funcționare de 5-9 ani. „În acest sens, variantele 10+2 și 11+1 ani nu sunt aplicabile.”
Îmbarcarea și debarcarea pasagerilor în același județ nu e permisă
Deși articolul 551 punctul (10) din OMT 132/2025 prevede ca „pe raza administrativ-teritorială a județului unde este situat capătul de traseu de plecare este permisă numai îmbarcarea călătorilor pentru stațiile din județele de tranzit, respectiv pentru stațiile situate pe raza județului în care este situat capătul de traseu de sosire”, nu se face nicio precizare în actul normativ referitor la îmbarcarea de pasageri din alte județe decât cel în care se află capătul de traseu de plecare ori mențiuni privind debarcarea acestora. Cu alte cuvinte, s-ar putea înțelege că s-ar putea găsi o portiță pentru a îmbarca și pasageri pe distanțe mai scurte, eventual între două orașe din același județ. Nu este însă așa, pentru că se pare că se lucrează la modificarea HG 1317/2023 (care a abrogat HG 69), astfel încât să se introducă o reglementare similară celei de la transportul internațional, aplicată la interjudețean. Mai exact, așa cum pe liniile internaționale nu pot fi luați călători între două localități din România, la fel, la interjudețean, nu se va permite îmbarcarea și debarcarea de călători în același județ, fie el de tranzit sau de destinație.
Cursele ocazionale rămân cea mai simplă soluție
Normele metodologice privind liberalizarea liniilor regulate interjudețene nu rezolvă problema transferurilor la aeroport și nici a acelor curse ocazionale organizate „ad-hoc” din aeroporturi, ori de câte ori se adună un număr suficient de călători. Mai mult, lucrurile s-au simplificat, întrucât din modelul de foaie de parcurs pentru ocazionale, publicat ca anexă la OMT 132/2025, a fost eliminată lista de pasageri. Cei care organizează transferurile din aeroporturi nu se supun acelorași obligații ca operatorii de linie, își promovează serviciile online fără nicio opreliște, își așteaptă pasagerii în aeroport și pleacă imediat ce vehiculele se umplu (nu la fix, nu peste 30 de minute, ci imediat).
Din păcate, nu s-a făcut nimic pentru susținerea transportului interjudețean, în sensul să li se impună aeroporturilor să amenajeze terminale dedicate pentru autobuzele de linie – așa cum se întâmplă în alte state – astfel încât fluxurile de pasageri să fie direcționate în mod organizat către transportul regulat.
Foarte mulți operatori se îndoiesc de succesul liberalizării interjudețeanului, care vine în continuare cu o serie de restricții, în timp ce transportul ocazional este lăsat „la liber”, fără nicio piedică. „Până la urmă, având în vedere modul în care s-a realizat deschiderea pieței, ar fi fost mai bine să se păstreze și la interjudețean o formă reglementată de organizare, după modelul de la județean, cu includerea componentei de serviciu public pentru transportul categoriilor sociale defavorizate, care vor beneficia și după 1 iulie 2025 de cupoane de călătorie. Iar liberalizarea să însemne accesul la piață fără niciun fel de restricții, așa cum este permis la ocazional. Până la urmă, mare parte din transportul contra cost prin servicii ocazionale se face după programe bine stabilite, care pot fi verificate oricând online. Nimeni nu se mai ascunde, nimeni nu controlează”, este de părere Ionuț Moraru, administratorul Morandi Logistic, din Vaslui. Discuția nu este nouă: la fel ca în cazul transportului internațional, autoritățile de control nu se autosesizează cu privire la cei care fac concurență neloială operatorilor de pe cursele regulate și avem un adevărat fenomen de linii neoficial regulate.
În schimb, se păstrează reglementarea curselor regulate speciale, care, în cazul transportului interjudețean, trebuie efectuate pe bază de autorizație, în timp ce aceleași curse regulate speciale nu au nevoie de nicio autorizare, dacă traseul acoperă un singur județ. O altă anomalie, care nu face altceva decât să bulverseze activitatea „liberalizată” de transport persoane.
Cu bune și cu rele, liberalizarea interjudețeanului reprezintă o resetare a pieței. Dacă din practică se vor constata probleme, mai mult ca sigur că acestea vor fi remediate. Să sperăm că ARR va fi gata la timp cu platforma informatică și că, după 15 mai, vor începe să curgă solicitările de licențiere. Abia după 1 iulie se vor putea trage concluzii cu privire la numărul de curse interjudețene licențiate, dacă acesta este mai mare sau mai mic decât ceea ce avem în prezent, dacă au rămas trasee neacoperite și, nu în ultimul rând, dacă autogările existente au putut satisface toate cerințele de rezervare de peroane sau nu.
The post Intrăm în linie dreaptă cu liberalizarea appeared first on Traficmedia.
