Ministrul Justiției Alina Gorghiu a propus înființarea unui Registru al traficanților de droguri pentru a combate acest fenomen, similar Registrului agresorilor sexuali existent deja. Cu toate acestea, proiectul depus la Senat dezvăluie că acest registru vizează, de fapt, atât traficanții de droguri, cât și consumatorii, care vor fi „recenzați” și vor trebui să se prezinte periodic la poliție pentru a furniza informații despre viața lor privată.
De la Registrul traficanților la Registrul consumatorilor
„Propunerea pe care le am făcut-o colegilor mei (…) este cea legată de o măsură concretă legată de Registrul traficanților. Este după modelul Registrului agresorilor sexuali. Acest registru va reprezenta un mijloc de cunoaștere, de identificare, de supraveghere operativă a persoanelor care au comis infracțiuni în sfera traficului ilicit de droguri. Adică am putea să știm localitatea, deplasarea, modalitatea în care trafichează acele droguri, mijlocul folosit”, a afirmat Alina Gorghiu.
Proiectul a fost depus la Senat de către Alina Gorghiu, liderii grupului PNL din Parlament, Daniel Fenechiu și Gabriel Andronache, alături de alți juriști liberali. Registrul traficanților însă va acționa mai degrabă ca un Registru al consumatorilor de droguri, pe care poliția îi va supraveghea în mod constant. Astfel, chiar dacă un tânăr a fost condamnat cu suspendare pentru consumul de marijuana, el va fi nevoit să-și dezvăluie viața privată timp de mulți ani, raportând periodic detalii despre activitatea sa la poliție.
La fel ca și în alte proiecte de lege recente care vizează combaterea traficului de droguri, consumatorii sunt tratați în același mod ca și traficanții. Proiectul prevede că în Registrul vor fi înscriși nu doar traficanții, ci și consumatorii, inclusiv cei condamnați pentru deținere în scop personal, chiar și în cazurile în care a fost renunțat la aplicarea pedepsei, a fost amânată aplicarea ei sau pedeapsa a fost suspendată sub supraveghere. Excepția o constituie minorii.
Consumatorii de droguri sunt obligați să dezvăluie informații personale
Registrul va fi organizat de Ministerul Afacerilor Interne și va fi gestionat de poliția română, putând fi conectat la alte baze de date ale IGPR. La nivel județean vor fi întocmite registre cu persoanele care locuiesc în acea unitate administrativ-teritorială. Înregistrarea va conține date personale precum data nașterii și domiciliul, iar fotografia va trebui schimbată anual. De asemenea, persoanele înregistrate vor fi amprentate și li se vor recolta probe biologice pentru a fi incluse în Sistemul Național de Date Genetice Judiciare. Dacă persoanele vizate se opun, se poate folosi forța pentru a colecta aceste date.
Pe lângă aceste informații, persoanele înregistrate în Registru, indiferent dacă sunt șefi de rețele de traficanți sau consumatori ocazionali prinși în flagrant, nu vor mai avea viață privată, fiind supuse măsurilor de stat polițienesc. Primul alineat al articolului 12 al proiectului de lege prevede că „Persoanele înscrise în Registru au obligația de a se prezenta periodic la organele de poliție pe raza cărora domiciliază sau își au reședința, dar nu mai târziu de o dată la 3 luni, pentru a comunica acestora informații relevante referitoare la profesia, meseria sau activitatea pe care o desfășoară; mijloacele de existență; persoanele cu care locuiesc sau cu care au intrat în contact în mod direct și sistematic; unitățile de învățământ preuniversitare/universitare, taberele școlare, cluburile, festivalurile sau orice loc frecventat în mod preponderent de persoana înregistrată în Registru; adresa unde locuiesc; modalitatea de comunicare cu organele de poliție.”
Viețile controlate de poliție
Cei înregistrați vor fi obligați să anunțe poliția în cazul în care doresc să călătorească mai mult de 7 zile, furnizând informații precum locația de destinație, scopul călătoriei, durata și mijlocul de transport folosit. De asemenea, dacă își schimbă domiciliul, trebuie să se prezinte la secția de poliție în termen de 3 zile pentru a-și actualiza datele.
Mai mult, aceste persoane vor trebui să raporteze la poliție în fiecare trimestru evenimente importante din viața lor, cum ar fi concerte la care participă, cluburi frecventate sau destinații de vacanță, chiar și dacă acestea implică doar o amendă penală. Ștergerea din Registru și încetarea obligațiilor aferente se va face după un interval de timp prestabilit: „Dacă au trecut 5 ani de la data când s-a pronunțat o hotărâre definitivă de renunțare la aplicarea pedepsei sau de amânare a aplicării pedepsei și nu s-a dispus amânarea sau revocarea acesteia; au trecut 10 ani de la data introducerii în Registru, dacă pedeapsa aplicată este de cel mult 5 ani sau amendă; au trecut 20 de ani de la data introducerii în Registru, dacă pedeapsa aplicată este mai mare de 5 ani.”
Practic, pentru un simplu joint fumat în timpul studenției și pentru care un judecător a decis o amendă penală, viața persoanei respective va fi supravegheată de poliție timp de 10 ani. Și nu numai atât, la fiecare trei luni polițiștii vor efectua verificări la domiciliu „pentru a obține date și informații despre comportamentul acestor persoane și modul în care își asigură subz
