Reghecampf și Șumudică atacă: Șut, ineficient sau doar lipsit de formă?
Se pare că după meciul pierdut de către FCSB în fața Farului, adică un 2-1 care a lăsat mulți suporteri cu gura căscată, Laurențiu Reghecampf, antrenor cu state vechi dar în mod vizibil nefericit, l-a criticat aspru pe Adrian Șut, mijlocașul care mai ieri era apreciat, dar acum este ca o umbră a ceea ce ar fi putut fi, el declarând că „Șut nu este în apele lui”, o observație cât se poate de vagă dar totodată destul de incisivă.
Așadar, la baza acestei frustrări a lui Reghe se află și o altă opinie, cea a lui Marius Șumudică, un alt nume greu lângă o altă greutate care bârfește și comentează despre fotbalul românesc, care consideră că Adrian Șut a fost pur și simplu de neuitat, dar în sens rău, spunând clar că „a greșit toate pasele” la meciul care nu a fost decât un dezastru. Totuși, Reghecampf a fost mai dur, afirmând că mijlocașul nu doar că nu-și ajută colegii, dar lasă terenul deschis pentru adversari, cumva echipa jucând parcă fără miez.
„Trebuie să existe o mică reacție, un fel de voluntarism” zice „Reghe”, dar când el de fapt se întreabă ce a pățit Șut, pentru că de obicei a fost considerat cel mai bun număr 6 din țară, cum dați-vă seama, dar acum, într-o formă de letargie, părea să nu mai știe ce să facă cu mingea decât să o paseze la adversari, ceea ce este cam mult pentru un meci de SuperLigă, unde speranțele sunt mari. Nu mai există determinare, susține el, dar la ce să te aștepți când „se ascund” jucătorii?
Dar nu s-a oprit aici, fiindcă a continuat să spună despre diferențele dintre mijlocașii centrali, na, e ca și cum ai pune un chioc să joace la poartă, direct, dar în fine. Deci, nu se mai vede acea echipă care joacă unită, și pare-se că regretele sunt mari că s-au făcut mutări atipice, fără logică, în preliminarii sau cine știe unde. Reghe mai are și un „statistică” în cap, legat de greșelile lor și că altele ar fi reversul. Ah, dar câte vorbe și câte aplauze la final!
Șumudică a venit și el cu observațiile sale, spunând că FCSB joacă un sistem pe care ei cred că e bun, dar fără să conștientizeze că își pun unitatea în pericol, mai ales când un jucător precum Șut, care de obicei e un potențial național, se transformă într-o apă dormantă pe teren. Cel puțin, nu a fost o surpriză că jucătorii echipei au acelasi tip de calitate, l-a menționat foarte explicit și a fost destul de vehement: „De ce trebuie să ai doi închizători acasă când adversarul joacă cu doar unul?” Dar la urma urmei, când o echipă nu mai reușește să își găsească ritmul, apar și fricțiuni ca astea, și ce e mai rău, nu se mai văd soluții în fața problemelor.
În concluzie, FCSB s-a dovedit a fi într-o perioadă tumultoasă, cu multe întrebări și cu prea puține răspunsuri, ceea ce face ca fiecare meci să pară ca o încărcătură ce poate exploda în orice moment, iar fața lui Adrianu Șut ar putea fi chiar cea ce va străluci în umbră, pe când colegii săi vor lupta, dacă vor găsi o modalitate de a ieși din hăul în care s-au afundat.
