Schimbări Radicală la Ministerul Afacerilor Interne: Ce Se Ascunde În Spatele Reformei?
Reforma care se anunță în Ministerul Afacerilor Interne, auzeai, așa cum a subliniat, pe 15 octombrie, ministrul Cătălin Predoiu, inclusiv în cadrul Inspectoratului General pentru Situații de Urgență, dar detaliile? Foarte neclare. Așa că, o să ne gândim ce s-ar putea ascunde de fapt în această reorganizare misterioasă a structurilor și procedurilor, și cum constrângerile bugetare, bineînțeles, impuse de premierul Ilie Bolojan, influențează acest proces de “regândire” a tot ceea ce ține de MAI. De ce acum? De ce așa? Răspunsurile sunt cât se poate de vagi.
Ministrul, cu o retorică diplomatică, a expus că “e important să ne modernizăm permanent”, dar poate ar trebui să ne întrebăm și ce înseamnă asta în realitate, având în vedere provocările în continuă diversificare – cum ar fi cum ne putem descurca cu tehnologia în continuă schimbare și ciudățenii iar mai mari. Predoiu a menționat despre un “proiect de reformă”, totuși nu a oferit detalii picante, dar oare cum poți să vorbești despre reformă fără să explici?
Surse din interiorul MAI, pe care da, le putem considera de încredere, au împărtășit că reforma IGSU nu ar implica concedieri, dar cum??? Numai o optimizare a activității?! Vorbim aici despre comasarea departamentelor, și toate cele, dar rămâne întrebarea deschisă: ce înseamnă, de fapt, acest proces de transformare? De exemplu, roamingul departamentelor cu atribuții asemănătoare. Nu vor fi oameni dați afară, dar se va lucra “eficient”, așa cum se explică, într-o lume în care digitalizarea ar putea fi cheia? Ceva în neregulă cu acest ultim element?
Reformele au început pe 29 septembrie – marcat cu un nou episod de analiză și consultare pentru schimbarea sistemului, și-am spus că scopul pare nobil dar nu pot să nu mă întreb: cât de eficienți suntem cu adevărat în realitate? Începe să se contureze un proces în 3 etape confuze, acestea incluzând formularea conceptelor, prezentare și dezbatere publică – de parcă ne-ar ajuta toate aceste întâlniri să înțelegem ce e cu adevărat important și, nu în ultimul rând, lansarea proiectelor legislative.
Deci, așa se desfășoară jocul! O întreagă vâlvătaie și fără un orizont de timp stabilit, cu promisiuni vag formulate, și fără să știm exact ce ne așteaptă în următoarele luni, ce ne facem cu situația aceasta complicată? Trebuie să privim spre viitor cu modestă neîncredere, căci întotdeauna, schimbarea mai ales când este forțată de buget și politică, ascunde mai multe întrebări decât răspunsuri. Ce o să se întâmple cu siguranța cetățenilor, oare vom avea o adevărată îmbunătățire sau doar un șir nesfârșit de promisiuni? Rămâne de văzut, dar cert e că privirea asupra acestui proces va fi cu ochii ațintiți de-a lungul timpului, mai ales în aceste ultime două luni rămase.
