Reforma legislativă 2026: Noi reguli pentru recuperarea creanțelor și protecția consumatorilor
Anul 2026 aduce o serie de schimbări legislative importante în domeniul recuperării creanțelor în România, reflectând atât transpunerea legislației europene, cât și preocuparea crescută pentru echilibrarea drepturilor creditorilor și ale persoanelor aflate în dificultate financiară. Noile reglementări promovează găsirea unor soluții amiabile înainte de declanșarea executării silite, oferind debitorilor șanse sporite de a-și rezolva datoriile fără a ajunge la aceste proceduri.
Executarea silită devine ultima etapă a procesului de recuperare
Cea mai semnificativă modificare legislativă preconizată este proiectul de Ordonanță de urgență privind contractele de credit de consum, menit să transpună Directiva (UE) 2023/2225. România este deja în procedură de infringement din cauza întârzierii implementării directivei europene, iar noile reguli urmează să intre în vigoare în 2026. În principal, proiectul schimbă fundamental relația dintre creditor și consumatorul cu datorii, punând accent pe găsirea de soluții care să permită plata obligațiilor înainte de începerea executării silite.
Claudiu Gănțoi, avocat partener în cadrul Gănțoi, Furculița și Asociații, a explicat: „Una dintre cele mai importante prevederi este obligația creditorului de a încerca mai întâi identificarea unei soluții împreună cu debitorul. Înainte de începerea executării silite, creditorul va trebui să analizeze posibilitatea restructurării datoriei.” Aceasta poate presupune un plan de rate ajustat veniturilor actuale, extinderea perioadei de rambursare, amânarea unor plăți sau alte variante care să permită continuarea plăților în condiții sustenabile.
Proiectul introduce și o perioadă minimă de trei luni între declararea scadenței anticipate a creditului și demararea executării silite, interval în care consumatorul poate analiza situația financiară și negocia cu creditorul. De asemenea, noile reglementări impun creditorilor și firmelor de management al creanțelor să păstreze pe o durată de cinci ani evidența tuturor interacțiunilor cu debitorii, pentru sporirea transparenței procesului.
În plus, se stabilesc limite clare pentru anumite costuri și comisioane aferente creditelor de consum, pentru ca utilizatorii să înțeleagă mai bine costul total al împrumuturilor și să poată compara ofertele de pe piață în mod transparent. Executarea silită rămâne o soluție legală, dar numai după explorarea etapelor premergătoare axate pe dialog și analiză financiară a situației debitorului.
Protecția locuinței și soluții amiabile pentru datornici
O altă inițiativă legislativă de impact este propunerea privind protecția consumatorilor față de executările silite abuzive sau intempestive, aflată în dezbaterea Senatului în mai 2026. Aceasta prevede ca executarea silită a locuințelor să fie o măsură de ultimă instanță, după ce creditorul încearcă diverse soluții amiabile pentru a continua plata datoriei fără pierderea casei sau apartamentului.
Vasile Furculița, avocat partener la aceeași casă de avocatură, a detaliat zonele ce trebuie analizate: „Reeșalonarea obligațiilor, acordarea unui răgaz pentru plata ratelor, conversia sau refinanțarea creditului, toate acestea pot însemna un plan de rambursare adaptat veniturilor actuale, cu rate lunare mai mici sau alte modalități prin care familia își poate susține plățile.”
Aceste măsuri capătă o importanță sporită pentru persoanele care traversează dificultăți financiare cauzate de pierderea locului de muncă, probleme de sănătate sau reduceri de venituri, oferindu-le oportunitatea de a se redresa și de a evita pierderea locuinței. Executarea silită asupra locuinței va urma astfel să fie ultima etapă, după epuizarea tuturor variantelor de plată amiabilă.
Propunerea legislativă introduce și o măsură suplimentară de protecție pentru familiile cu copii: executorul judecătoresc are obligația de a informa Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului (DGASPC) în cazurile de executare silită a locuinței în care locuiesc minori. Astfel, autoritățile pot evalua situația și identifica măsuri de sprijin, dacă este cazul.
Vasile Furculița subliniază că această inițiativă reflectă nevoia de soluții care să permită plata datoriilor și păstrarea locuinței atunci când situația financiară o permite: „Dacă până acum mulți români considerau că neplata ratelor duce direct la executare, noul proiect transformă dialogul și căutarea unor soluții într-o etapă obligatorie premergătoare executării silite.”
Liviu Costică, COO KRUK România, a punctat că multe dintre principiile proiectelor legislative sunt deja reflectate în practicile companiei: „Contactarea persoanelor înainte de inițierea procedurilor juridice, analizarea situației financiare, propunerea unor planuri adaptate și păstrarea unei evidențe clare a interacțiunilor – toate acestea reprezintă standarde care devin repere pentru întreaga industrie.”
Externalizarea colectării datoriilor locale – o măsură controversată
O altă reformă prevăzută este reglementată prin Ordonanța de urgență nr. 7/2026, care permite primăriilor să externalizeze activitățile de colectare a creanțelor bugetare și fiscale locale. Guvernul trebuie să adopte un act normativ până la 1 ianuarie 2027, care să stabilească condițiile și procedurile pentru această externalizare. Actul se află în prezent în procedură parlamentară la Camera Deputaților.
Dacă va fi aplicată, această măsură le va permite administrațiilor locale să apeleze la firme specializate pentru colectarea datoriilor, în loc să realizeze întregul proces prin structurile proprii. Inițiativa a generat dezbateri intense; susținătorii săi consideră că externalizarea poate crește eficiența colectării și reduce restanțele, în timp ce organizațiile pentru protecția consumatorilor cer garanții clare privind respectarea drepturilor contribuabililor și transparența procesului.
Pentru cetățeni, principala schimbare va fi că interacțiunea legată de colectarea datoriilor către autoritățile locale se va face, posibil, prin intermediul unor companii specializate, care vor trebui să respecte cadrul legal și drepturile persoanelor implicate. O atenție deosebită va fi acordată responsabilităților părților și modalităților prin care contribuabilii vor beneficia de protecție și transparență pe întreaga durată a procedurii.
Dialogul, pilon central al noii legislații în recuperarea datoriilor
Indiferent de specificul și diferențele dintre inițiative, toate proiectele legislative împărtășesc un element comun esențial: orientarea spre dialog între creditor și debitor înaintea demarării procedurilor juridice de executare silită. KRUK România subliniază că atât legislația europeană, cât și cea națională promovează astfel identificarea unor soluții personalizate și adaptate situației financiare a fiecărui consumator.
Roxana Ciobanu, Manager Etapa Juridică la KRUK România, afirmă că „pentru consumatori, acest nou cadru legislativ înseamnă mai multă predictibilitate, un accent crescut pe informare și oportunități suplimentare pentru soluții amiabile. Pentru industrie, 2026 marchează o etapă nouă, în care, pe lângă conformarea legislativă, dialogul și documentarea proceselor devin fundamentale.”
Astfel, noile prevederi legislative oferă un cadru legal menit să protejeze consumatorii aflați în situații financiare dificile și să echilibreze drepturile creditorilor, încurajând soluțiile negociate și prevenind executările silite premature. În același timp, schimbările privind externalizarea colectării creanțelor locale ridică întrebări importante privind respectarea drepturilor și transparența, aspecte ce vor trebui gestionate cu atenție în următoarele etape ale procesului legislativ.
