Rectificarea Bugetară: Deficitul Urca la 6,94% din PIB, Confirmarea Pesimismului Consiliului Fiscal

Rectificarea bugetară, prima din ultimii doi ani, a devenit o necesitate urgentă, avertizează Daniel Dăianu, președintele Consiliului Fiscal. Presiunea cheltuielilor curente obligatorii, legate în principal de salarii și pensii, a impus o revizuire a planurilor inițiale. Rectificarea, subliniază Dăianu, este o confirmare a avertismentelor Consiliului Fiscal cu privire la realismul țintei de deficit de 5% din PIB, asumată de Guvern la începutul anului.

Proiectul de rectificare bugetară, publicat de Ministerul Finanțelor, arată un deficit bugetar de 6,94% din PIB, în creștere semnificativă cu 1,94% față de estimarea inițială. Această majorare semnificativă a deficitului, potrivit Consiliului Fiscal, reflectă o realitate economică mai puțin optimistă decât prognozele inițiale.

Consiliul Fiscal avertizează: Deficitul ar putea ajunge la 8%

Daniel Dăianu a subliniat că necesitatea rectificării bugetare era evidentă, având în vedere presiunile crescânde asupra cheltuielilor curente obligatorii. El a amintit de evaluarea Consiliului Fiscal asupra proiectului de buget, care arăta că ținta de 5% era nerealistă. În reevaluările sale, Consiliul Fiscal a avansat o cifră de peste 7% din PIB, avertizând că deficitul ar putea ajunge chiar la 8%.

„Rectificarea confirmă evaluarea pe care Consiliul Fiscal a făcut-o asupra proiectului de buget. Această rectificare era absolut necesară având în vedere presiunea unor cheltuieli curente obligatorii, legate de salarii, de pensii. Noi şi într-o reevaluare a deficitului probabil pentru acest an am avansat o cifră care depăşea puţin 7% din PIB însă aminteam că există riscul ca deficitul să se îndrepte către 8%. Oricum, deficitul reprogramat de 6,9%, care e un deficit cash, este cu mult mai mare decât ţinta de 5% din draft-ul bugetului”, a declarat Daniel Dăianu.

Dependența de amnistia fiscală: Un risc major

Rectificarea bugetară se bazează în mare parte pe încasările așteptate din amnistia fiscală. Daniel Dăianu a punctat că, fără amnistia fiscală, deficitul ar fi ajuns la 7,3-7,4% din PIB, o cifră aproape de scenariul pesimist prevăzut de Consiliul Fiscal. Această dependență excesivă de amnistia fiscală ridică semne de întrebare cu privire la sustenabilitatea planurilor de redresare fiscală ale Guvernului.

„Noua ţintă a Guvernului în urma rectificării este pe cash şi are în vedere încasări din amnistie. Dacă nu ar fi existat amnistia, acel 6,9% din PIB, ar fi însemnat 7,3 – 7,4% din PIB. Adică ar fi fost în pas cu ceea ce noi am avansat ca cifră posibilă când am reexaminat judecăţile noastre având în vedere execuţia bugetului”, a completat Dăianu.

Cheltuielile cresc, dar finanțarea e pe datorie

Rectificarea bugetară a adus modificări importante în structura cheltuielilor. Investițiile publice sunt programate să crească, dar finanțarea se bazează în mare parte pe împrumuturi. Această tendință de a crește cheltuielile pe datorie ridică îngrijorări cu privire la stabilitatea pe termen lung a economiei.

Daniel Dăianu a subliniat că rectificarea bugetară nu putea fi evitată, dar creșterea cheltuielilor pe datorie nu este o soluție viabilă pe termen lung. O astfel de politică fiscală poate conduce la acumularea rapidă a datoriei publice, punând în pericol stabilitatea macroeconomică.

„Această rectificare era absolut necesară având în vedere presiunea unor cheltuieli curente obligatorii, legate de salarii, de pensii. Rectificarea, totodată, confirmă evaluarea pe care Consiliul Fiscal a făcut-o asupra proiectului de buget şi anume că ţinta de 5% nu o vedem realistă. Am văzut că se mizează şi pe încasări din amnistia fiscală. Se doreşte continuarea în ritm susţinut a investiţiilor. Am văzut că, de pildă, cheltuielile de capital sunt programate a fi mai mari în urma acestei rectificări decât cele care erau în structura bugetului”, a precizat Dăianu.

Concluzii: Un semnal de alarmă pentru economia românească

Rectificarea bugetară și creșterea deficitului bugetar sunt semnale de alarmă pentru economia românească. Această situație subliniază necesitatea unor măsuri prompte și eficiente pentru a stabiliza finanțele publice. Este esențial ca Guvernul să adopte o politică fiscală responsabilă, bazată pe o creștere economică durabilă, nu pe împrumuturi masive. Această politică ar trebui să includă măsuri de creștere a eficienței cheltuielilor publice, de stimulare a investițiilor private și de promovare a competitivității economice.

Rectificarea bugetară este un moment crucial pentru economia românească. Modul în care Guvernul va gestiona această situație va avea un impact semnificativ asupra viitorului economic al țării. Este esențial ca deciziile să fie luate cu responsabilitate, având în vedere interesul pe termen lung al economiei românești.