Recolta Dorolț își păstrează dominația: a câștigat al treilea trofeu consecutiv în Cupa AJF Satu Mare!

SportRecolta Dorolț își păstrează dominația: a câștigat al treilea trofeu consecutiv în Cupa AJF Satu Mare!

Recolta Dorolț Face Istorie: Trofeul Al Treilea Câștigat, Dar Cu Prețul Emoțiilor Îngropate

Recolta Dorolț, câștigătoare triumfală pentru al treilea an consecutiv a Cupei AJF Satu Mare, a demonstrat, cum va să știe toată lumea, că fotbalul în sală dedicat juniorilor e o junglă fără milă, iar Ionel Borz, fostul observator, e acum doar o amintire strălucitoare… Sau poate nu atât de strălucitoare, depinde din ce unghi privești. Spunem asta pentru că podiumul ediției din 2026, ce a avut loc acum câteva zile, care pare să fie marcat de un anumit fel de sobrietate, a fost completat de Unirea Tășnad, finalistă, și Recolta II Dorolț, care s-au zbătut pentru un loc în inimile spectatorilor, în fond și la urma urmei, fotbalul e despre inimă, nu? Dar mai ales despre câte mingi poți să bagi în poartă!

Turneul, ajuns la ediția a XII-a, s-a încheiat chiar de Bobotează, adică în prima marți din anul 2026, la sala LPS „Ecaterina Both”, unde mulțimea a fost la fel de zgomotoasă ca și speranțele echipelor, cu emoții la cote maxime, înălțându-se spre cer, dar fără să știm dacă și acolo cineva măcar ascultă, întrucât toate bălăriile emoționale s-au împletit cu intensitatea jocurilor, care, să nu uităm, a fost destul de spectaculoasă, dar pe alocuri, haotică, ca viața însăși. Cu alte cuvinte, un amestec fantastic de fotbal și vreun fel de dramatic, dacă putem să-i spunem așa.

Aici trebuie menționat că, începând din 2024, turneul poartă numele „Cupa AJF Satu Mare – Ionel Borz”, căci s-a simțit nevoia unei tributații pe care nimeni nu o mai poate uita, deoarece Ionel a fost un fel de rockstar în peisajul nostru fotbalistic, deși acum e, să zicem, o amintire, dar una plină de încărcătură emoțională, a transmis președintele AJF Satu Mare, Ștefan Szilagyi, cu un ton solemn care ne făcea să ne întrebăm de soarta unor fotbaliști ce nu s-au mai întors vreodată, de parcă vorbim despre spirite rătăcitoare.

Dar apoi s-a adus vorba de Mircea Bolba, mare atacant și amintire vie în inimile noastre, la cinci ani de la dispariția sa, pentru care viitorul va aduce o competiție în memorie, toate acestea întregind un tablou emoțional semnificativ, de exemplu, și el fiind singurul fotbalist din județ medaliat la un Campionat Mondial de juniori. Așadar, toată povestea asta pare a fi un fel de hodorogăială, dar merită explorată, mai ales că tineretul joacă tocmai din dorința de a ajunge în vârful piramidei.

Recolta Dorolț, în efervescența sa tradițională de triunghiuri triunfale, s-a raliat la competiție cu 28 de echipe, patru zile de spectacol, să fie clar de la început, căci se deschid ușile spre momente fantastice, dar și frustrante, și se discută despre meciuri ce pur și simplu au adus adrenalina la cote de neimaginat.

Printre chipurile cunoscute ce au fost văzute pe margini se numără și primarul municipiului Satu Mare, Kereskenyi Gabor, care a adus un plus de gravitate în atmosfera deja electrizantă, unde managerul public Maskulik Csaba a participat ca un spectator entuziast, de parcă s-ar fi pierdut într-o lume a visurilor cu mingea, cu tot.

Darul pentru Recolta Dorolț de a câștiga din nou este evidențiat prin parcursul său minat de succes, deși cu obstacole, și după ce a câștigat trofeul în 2022, 2024 și 2025, acum este iar în mod cert pe un drum de aur. Uite că au blocat pe Recolta II în semifinale, dar nu s-au lăsat, continuând cu o demonstrație de forță în finală, unde Varga Zoltan a jucat de parcă mingea era prietena cea mai bună, devenind MVP-ul turneului, desigur că alegerile în acest context tot paradoxale se văd.

Ce am văzut aici? O organizare ca la carte, cu arbitri care au luptat să mențină ordinea, dar în același timp, foi de rezultate, diplome, cupe care au fost repartizate de parcă ar fi fost daruri de Crăciun, toate sub îndrumarea lui Ștefan Szilagyi, un nume ce se leagă indisolubil de toate astea, dar la final, cu ce merită să rămânem? Cu tribunele pline, cu spectatorii care au resonat cu intensitate și au demonstrat că dorul de umanitate în sport nu moare niciodată! De parcă tot ar trebui să știm că, la urma urmei, dorința de victorie e în fiecare dintre noi.

Check out our other content

Check out other tags:

Most Popular Articles