Reciclarea în România: Eroi necunoscuți adună averi din nimic

Ministrul Mediului a declarat luni că 78% din ambalajele cumpărate în luna august au fost reciclate prin sistemul de garanție – returnare. Ar fi un progres extraordinar față de perioada anterioară, când mai puțin de jumătate din recipiente erau recuperate. Cine sunt cei care s-ar putea afla în spatele acestui succes?

În ultimii ani, pe străzile Bucureștiului, au apărut tot mai mulți oameni care se ocupă de colectarea ambalajelor reciclabile. Aceștia sunt „sticlăresele” moderne, care adună de pe străzi sticle, pet-uri și doze de aluminiu. Cu mâinile înțepenite de frig, cu stomacurile întoarse de greață, ca și personajele din cartea Tatianei Țîbuleac „Grădina de sticlă”, acești oameni adună averi din nimic.

Aceștia pot fi întâlnitți la aparatele RetuRo din marile centre comerciale, înconjurați de saci negri, mari, ticsiți cu ambalaje. De cele mai multe ori, aceștia nu au venit să-și recupereze banii pentru ambalajele din propria gospodărie, ci adună sticlele și pet-urile din gunoaiele altora.

Într-un reportaj Recorder din urmă cu câteva zile, despre cum funcționează sistemul de garanție-returnare, am reținut câteva cifre importante: în primele 7 luni ale acestui an au fost puse pe piață 3,5 miliarde de ambalaje, iar prin rețeaua Returo au fost recuperate mai puțin de jumătate. Cele aproximativ 2 miliarde de ambalaje necolectate au lăsat în conturile sistemului Returo aproximativ 200 de milioane de euro.

Altfel spus, între ianuarie și iulie anul acesta, românii au aruncat la gunoi ambalaje de 200 de milioane de euro și nu au mai fost interesați să-și recupereze banii pe ele.

Totuși, un anunț recent al Ministrului Mediului, Mircea Fechet, a arătat că 78% din ambalajele cumpărate în luna august au fost reciclate prin sistemul de garanție – returnare. Această cifră sugerează că s-a produs o schimbare semnificativă în comportamentul consumatorilor. Iar meritul, măcar parțial, ar putea fi și al „angrosiștilor” de pet-uri, sticle și doze de aluminiu, cei care adună ambalajele din gunoaiele altora.

Acest fenomen a fost remarcat și de autorități. Mircea Fechet a declarat că „între 5000 și 6000 de români pun astăzi o pâine pe masă datorită sistemului de garanție – returnare. Caută sticle prin oraș, prin coșuri stradale. Sticle care în mod normal ar fi ajuns la groapa de gunoi”. Deși unii consideră că este greșit să amendezi o persoană care ia PET-ul dintr-un coș de gunoi, alții critică mizeria lăsată în urmă de căutătorii de deșeuri.

Pe Reddit, discuțiile despre cum ar trebui să ne purtăm cu cei care reciclează ambalajele altora sunt aprinse. Unii susțin că în Berlin și în alte orașe din Europa, sticlele de garanție nu sunt aruncate la coșul de gunoi, ci puse alături, astfel încât cei care le strâng să nu-și piardă demnitatea când le adună. Alții povestesc că la ei în cartier pubelele sunt împărțite între „mafii” care adună grosul deșeurilor. Cei care nu fac parte din aceste găști ajung la sfârșit și adună ce le-a scăpat celorlalți.

Dar câți bani câștigă cei care reciclează ambalajele altora? Această întrebare a început să îi intereseze pe unii ziariști, în ideea că vor putea da titluri senzaționale. Răspunsurile primite, deocamdată, de jurnaliști, au fost: „Câștig între 20 și 50 de lei pe zi”. Titlurile de senzație trebuie amânate. Încă nu a apărut primul milionar în euro din ambalaje reciclabile.

Chiar și așa, fără milionari, sistemul de garanție – returnare al României este împins înainte de acești oameni. Într-o perioadă în care se spune că „trăim cel mai bine din istoria noastră”, există români care nu au nicio problemă să bage mâna într-un coș de gunoi pentru a extrage de acolo o sticlă ce valorează fix 50 de bani. Nu mai zic de noii noștri frați în prosperitate veniți din Asia.

Pe o scară a utilității publice, acești oameni ar trebui să se afle undeva foarte sus. Ei sunt cei care ne ajută să reducem cantitatea de deșeuri aruncate în mediul înconjurător. Ei sunt cei care ne reamintesc că, chiar și în „epoca aurului”, există oameni care sunt nevoiți să caute în gunoaie pentru a supraviețui.