Impactul recesiunii asupra plăților digitale în România: O analiză a tendințelor de consum și a utilizării creditului
LEAD: Într-o economie românească afectată de recesiune, caracterizată printr-o scădere semnificativă a consumului și inflație ridicată, plățile digitale ies în evidență ca un segment cu potențial de creștere. Analiza realizată de Adolfo Laurenti, Economist-șef la Visa, subliniază nu doar provocările economice cu care se confruntă consumatorii, ci și schimbările comportamentale în utilizarea creditului, indicând o adaptare defensivă în fața condițiilor financiare dificile.
România traversează o perioadă economică complicată, marcată de o recesiune determinată de consum. Inflația a atins aproape 10%, iar veniturile reale au scăzut, ceea ce a dus la o scădere a încrederii consumatorilor. În acest context, plățile digitale, în special cele efectuate cu carduri de credit, au început să crească, deși acest lucru nu semnalează o revenire economică sănătoasă. Utilizarea creditului a devenit un mecanism de amortizare a șocului asupra veniturilor, ceea ce sugerează o dependență din ce în ce mai mare de credit pentru acoperirea cheltuielilor esențiale.
Stagnarea plăților de debit și perspectivele pentru 2026
Plățile de debit continuă să fie sub presiune, iar o revenire a acestora ar reprezenta un semn clar de stabilizare economică. Conform prognozelor, anul 2026 se preconizează a fi un an de tranziție, cu presiuni persistente în prima parte a anului și o posibilă îmbunătățire graduală către final. La nivel european, datele Visa sugerează că consumatorii se află într-o zonă de relativă stabilitate, cheltuielile necontractându-se abrupt, dar nici nefiind înregistrează o accelerare vizibilă.
România, însă, urmează o traiectorie diferită. Indicele Visa Spending Momentum arată că dinamica cheltuielilor s-a blocat, reflectând impactul cumulat al inflației ridicate și al scăderii veniturilor reale. O tendință îngrijorătoare este creșterea cheltuielilor realizate pe credit, comparativ cu cele finanțate din venituri curente, ceea ce arată o utilizare defensivă a creditului.
Comportamentul consumatorilor și riscurile asociate
În acest context, consumatorii devin din ce în ce mai prudenți în deciziile de cheltuire. Această prudență se traduce prin:
- Orientarea către bunuri și servicii esențiale;
- Tranzacții de valoare mai mică, dar mai frecvente;
- Amânarea cheltuielilor discreționare și a achizițiilor de valoare mare.
Numărul tranzacțiilor rămâne mai bine decât valoarea totală a consumului, însă ritmul de creștere este redus și fragil. Adolfo Laurenti subliniază că „în acest moment, constrângerea principală nu este doar inflația, ci lipsa de încredere. Fără stabilizarea așteptărilor privind veniturile viitoare, comportamentul de consum va rămâne prudent.” Aceasta evidențiază nevoia urgentă de a aborda deteriorarea încrederii consumatorilor și de a lua măsuri pentru a stimula încrederea în economie.
Perspectivele economice pentru 2026 și 2027
Din punct de vedere economic, o revenire susținută a plăților de debit va reprezenta un semnal credibil că recesiunea de consum începe să se atenueze. Procesul de ajustare urmează o succesiune clară: stabilizarea veniturilor reale, reluarea plăților finanțate din venituri curente și normalizarea utilizării creditului. Primele luni ale anului 2026 vor rămâne sub presiune, dar dezinflația așteptată în a doua jumătate ar putea crea premisele pentru stabilizarea veniturilor reale și revenirea treptată a plăților de debit.
În concluzie, 2026 se profilează ca un an de ajustare economică, cu speranța că 2027 va aduce o reluare mai vizibilă a creșterii structurale, estimată la o dinamică a PIB de aproximativ 2,8%. Această evoluție va depinde în mare măsură de capacitatea consumatorilor de a depăși condițiile economice actuale și de a-și recăpăta încrederea în viitor.
