Discursul asupra răspunderii parentale în contextul crimei din Cenei: necesitatea reformelor legislative
LEAD: Crima comisă recent în localitatea Cenei a stârnit un val de controverse și discuții în societatea românească privind responsabilitatea părinților în fața legii penale, în special în ceea ce privește comportamentul infracțional al minorilor. Deși legislația română actuală nu impune răspunderea penală automată a părinților pentru acțiunile copiilor lor, experții sugerează că este necesară o reformă care să abordeze această problemă dintr-o perspectivă preventivă și educațională.
Crima din Cenei, care a implicat un minor, a adus în prim-plan discuții despre scăderea vârstei de incriminare a minorilor și despre responsabilitatea pe care trebuie să și-o asume părinții în fața legii, mai ales în cazurile în care copiii lor comit fapte grave precum tâlhării, omoruri sau trafic de droguri. În prezent, legislația română stipulează că părintele poate răspunde penal doar dacă se dovedește că a asistat sau a determinat un minor să comită o infracțiune.
Modele legislative din Europa
În Franța și Germania, legislația prevede sancțiuni pentru părinți în cazul în care aceștia sunt găsiți vinovați de neglijență parentală gravă. În aceste state, se pot impune măsuri de control judiciar familial care includ nu doar minorii infractori, ci și părinții acestora. De asemenea, Marea Britanie aplică amenzi părinților, care pot fi trimiși la consiliere sau pot participa la programe obligatorii de supraveghere. Similar, Italia are reglementări care impun responsabilități legale părinților în privința educării și supravegherii copiilor.
Perspectivele specialiștilor români
Ana Maria Ivan, președinte al Asociației Maya APS, a subliniat importanța responsabilității părinților în educarea și supravegherea copiilor, menționând că în dreptul italian, deși răspunderea penală a minorului este personală, părinții sau tutorii pot răspunde civil pentru faptele ilicite comise de minor. Aceasta se bazează pe principiul cunoscut sub denumirea de culpa in educando, care se referă la neglijența în educație sau supraveghere. Ivan accentuează rolul esențial al familiei în prevenirea comportamentelor ilicite, în interesul superior al minorului și protecția societății.
În România, avocata Irina Tomescu a explicat că părinții nu răspund automat penal pentru faptele copiilor lor și că nu există în legislația penală o infracțiune specifică precum lipsa de supraveghere parentală. Tomescu a sugerat că o reformă rezonabilă ar putea implica introducerea unei forme clare de răspundere pentru neglijența parentală gravă și repetată, alături de intervenții juridice timpurii, nu doar după producerea de tragedii. Aceasta ar putea include obligarea la consiliere a părinților care nu știu să gestioneze comportamentele agresive ale copiilor lor.
Creșterea infracțiunilor comise de minori
Statisticile arată o tendință alarmantă în creșterea infracțiunilor comise de minori, incluzând tâlhării, furturi și trafic de droguri, culminând recent cu o crimă. Lipsa intervențiilor eficiente atât asupra minorilor, cât și asupra părinților a fost identificată de specialiști ca un factor care a contribuit la incidentul din Cenei. Mihai Zlat, vicepreședinte al SNPPC, a comentat că acest incident nu reprezintă o simplă încălcare a regulilor, ci o crimă premeditată, subliniind astfel necesitatea ca părinții să își asume răspunderea pentru acțiunile copiilor lor.
Experții avertizează că o simplă scădere a vârstei de incriminare nu va avea efecte semnificative asupra prevenirii infracțiunilor. Este esențială îmbunătățirea formelor de prevenție existente pentru a limita faptele ilegale comise de minori, subliniind importanța unei abordări integrate care să implice educația parentală și intervenții comunitare.
