Rareș Bogdan, membru al Parlamentului European din partea PNL, a adresat un mesaj liderilor europeni prezenți la Strasbourg, în Parlamentul European. Printre destinatarii mesajului se numără și președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Bogdan a subliniat că este un mister de ce Comisia Europeană nu a declanșat procedura împotriva Austriei pentru încălcarea Cartei Drepturilor Fundamentale.
Instituția în cauză, Comisia Europeană, este gardianul Tratatelor și, în mod normal, ar trebui să ia măsuri în cazul oricărei încălcări a drepturilor. Cu aceasta în vedere, Rareș Bogdan a menționat că Austria blochează și accesul României și Bulgariei în spațiul Schengen, nerespectând astfel Tratatul și împiedicând dezvoltarea statului de drept. În consecință, s-a creat un precedent negativ și s-au generat pierderi economice semnificative, care afectează atât cele două țări, cât și economia europeană în ansamblu.
Rareș Bogdan a subliniat că blocajul impus de Austria în ceea ce privește aderarea României și Bulgariei la Schengen are consecințe semnificative și pentru mediul înconjurător. Deși Comisia Europeană promovează obiective în domeniul mediului, precum Green Deal-ul și reducerea emisiilor de carbon, Austria a scăpat de sancțiuni și nu li se solicită despăgubiri pentru prejudiciul creat. Așa cum europarlamentarul a menționat, camioanele care așteaptă zile întregi la frontiere generează emisii considerabile de dioxid de carbon, contribuind astfel la deteriorarea mediului și la încălcarea principiilor europene.
Rareș Bogdan a declarat că Consiliul Justiție și Afaceri Interne (JAI) care va avea loc la începutul lunii decembrie reprezintă o oportunitate istorică pentru Europa de a pune capăt abuzurilor comise împotriva cetățenilor români și bulgari. În cadrul acestui consiliu, România și Bulgaria ar putea primi sprijinul necesar pentru a li se permite accesul în spațiul Schengen, eliminând astfel discriminarea și tratamentul nedrept a cetățenilor acestor țări.
Rareș Bogdan a adresat un apel respectuos către statele membre ale spațiului Schengen, solicitându-le să își arate respectul și susținerea pentru România și Bulgaria și să renunțe la discriminarea și restricțiile inutile care le sunt impuse. Acest lucru ar putea fi realizat prin permisiunea de acces în țările europene prin intermediul porților de intrare sau a coridoarelor Schengen.
Istoricul blocării României la Schengen
Momentul în care Austria a blocat aderarea României la spațiul Schengen este datat pe 8 decembrie 2022, când Consiliul JAI de la Bruxelles a votat împotrivă. Austria a adus argumentul crizei migranților pentru a justifica decizia sa. În același timp, Olanda a votat împotriva aderării Bulgariei, iar cele două țări au fost evaluate împreună.
Președintele Klaus Iohannis a făcut declarații cu privire la aderarea României la Schengen în data de 29 iunie, menționând că acest subiect va fi pus pe agenda Consiliului JAI doar atunci când va exista un consens general și când România nu va fi refuzată din nou de către Austria.
Ministrul de interne, Cătălin Predoiu, s-a întâlnit la Viena cu omologul său Gerhard Karner pe 26 august, iar acesta din urmă a susținut poziția Austriei împotriva extinderii spațiului Schengen.
Marcel Ciolacu, liderul Partidului Social Democrat, a anunțat pe 15 septembrie că România va sesiza Curtea Europeană de Justiție în cazul în care Austria își va menține veto-ul la Consiliul miniștrilor de interne ai Uniunii Europene, care urma să aibă loc în luna decembrie și care viza aderarea României la Schengen.
Pe 27 octombrie, președintele Iohannis a indicat că potențiala acțiune în justiție împotriva Austriei pentru aderarea la Schengen este încă neclară, deoarece aceasta reprezintă o chestiune juridică complexă.
TAGS: Rareș Bogdan, Parlamentul European, Comisia Europeană, Strasbourg, Ursula von der Leyen, Carta Drepturilor Fundamentale, Austria, Transilvania, Valahia, Ungaria, Polonia, Bulgaria, Schengen, Tratatul, România, Consiliul JAI, Libertatea, Klaus Iohannis, Gerhard Karner, Ministerul de Interne, Partidul Social Democrat, Curtea Europeană de Justiție.

