Un raport a identificat mai multe domenii care necesită îmbunătățiri și conține 26 de recomandări pentru a le aborda.
Utilizarea frecventă a ordonanțelor de urgență de către guvern pentru a legifera în cazuri excepționale este un aspect îngrijorător pe care autoritățile trebuie să îl abordeze cu prioritate.
De asemenea, este necesară instituirea unui mecanism independent care să supravegheze refuzul autorităților de a dezvălui informații de interes public care nu sunt actualizate sau publicate în mod regulat online.
Cadrul juridic existent în domeniul integrității, care se găsește dispersat în diverse legi voluminoase, necesită mai multă claritate, coerență și stabilitate.
În același timp, fenomenul “ușilor rotative” pentru persoanele cu funcții executive de vârf trebuie să fie reglementat în continuare.
POLIȚIE ȘI JANDARMERIE: FĂRĂ NUMIRI PRIN ÎMPUTERNICIRE. NORME PENTRU CONFLICTUL DE INTERESE SUNT NECESARE
În privința poliției și jandarmeriei, autoritățile trebuie să ia măsuri pentru a reglementa numirea ofițerilor de aplicare a legii în funcții de conducere, în special în cazul fenomenului de “împuternicire”, care este lăsat în principal la discreția superiorului ierarhic direct.
Raportul recomandă, de asemenea, consolidarea și desfășurarea verificărilor periodice ale integrității pe întreaga carieră a celor care lucrează în domeniul aplicării legii.
Activitățile secundare nu sunt supuse unor mecanisme eficiente de supraveghere și este necesară stabilirea unor norme care să reglementeze divulgarea și gestionarea conflictelor de interese în cadrul Jandarmeriei, precizează evaluarea GRECO.
Autoritățile române trebuie să prezinte un raport către GRECO, referitor la punerea în aplicare a recomandărilor, până la 31 decembrie 2024, pentru a permite evaluarea nivelului de conformitate al țării în raportul său ulterior.
Raportul de joi cu privire la România evaluează eficacitatea măsurilor luate pentru prevenirea și combaterea corupției în funcțiile executive de vârf, cum ar fi președintele, prim-ministrul, viceprim-miniștrii, miniștrii, secretarii și subsecretarii de stat, consilierii prezidențiali, consilierii de stat ai președintelui, consilierii de stat ai guvernului și consilierii ministeriali, precum și printre personalul poliției și jandarmeriei.
GRECO recunoaște că România a dezvoltat un cadru instituțional în domeniul integrității, reprezentat de Agenția Națională de Integritate (ANI), Direcția Națională Anticorupție (DNA) și Direcția Generală Anticorupție (DGA) din cadrul Ministerului Afacerilor Interne. Există, de asemenea, o strategie națională anticorupție (SNA).
Cadrul juridic legat de integritate cuprinde mai multe legi care reglementează conflictele de interese, incompatibilitățile, depunerea declarațiilor de avere și de interese, acceptarea și divulgarea cadourilor. Un nou act normativ privind protecția avertizorilor de integritate a intrat în vigoare în decembrie 2022, subliniază raportul GRECO de joi.
