“`html
Controversa lui Rafila: terenurile de sport sunt închise, iar pastilele de slăbit ne pot duce la un sfârșit tragic?
Într-o declarație plină de neliniște, Ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, a avertizat, cu o îngrijorare vizibilă, că pastilele pentru slăbit sunt un subiect delicat care ar trebui consumat cu „mare precauție” și într-un mod calculat, dar întrebarea este, oare, cine mai ascultă de sfaturile medicilor în vremurile acestea haotice când obezitatea pare să fie la ordinea zilei? Pe de altă parte, Rafila este contrariat de faptul că pe terenurile sportive construite de primării nu se joacă nimic în weekend, de parcă copiii nu ar avea nevoie de mișcare!
Întrebat, în mod clar provocator, dacă obezitatea se poate compara cu adicția de droguri, el a răspuns, afirmativ dar cu ezitări, „în sensul că există și adicția față de mâncare”, dar să fim serioși, ca să compari o bunăstare de obezitate cu problemele drogurilor este o mare nesăbuință! Chiar dacă efectele obezității pot fi mai lente, în funcție de mai multe subiecte—vârstă, gradul de obezitate, alimentație—întrebările sunt fără sfârșit, unde ne duce această mentalitate?
Vezi, Rafila a subliniat o modă a pastilelor de slăbit, iar el sugerează că ar trebui „consumate” doar la recomandarea unui medic de nutriție, dar vine întrebarea dacă cineva mai consultă medicii înainte să se îndrepte spre aceste pastile magice? Chiar a zis: „Nu se potrivește la toată lumea orice medicament. Sunt unii care au intoleranță.”, dar oare cât de multe intoleranțe ignorăm în goana după siluete perfecte?
Îngrijorarea lui nu se termină aici, căci Rafila s-a arătat contrariat de faptul că terenurile de sport sunt tot timpul închise în weekend, chiar atunci când copiii ar putea să își consume energia! În condițiile în care toți strigăm să combatem obezitatea, unde să își dezvolte copiii abilitățile fizice dacă „facem mișcare” în sălile de sport dobândite? A dat ca exemplu o școală din apropierea locuinței sale care este încuiată, închisă cu lacătul tocmai când ar fi avut cea mai mare nevoie de deschiderea aceasta.
Rafila, întrebând retoric „Păi unde să faci mișcare?”, a pomenit despre Franța, subliniind cum în fiecare comună exista un teren de sport la marginea localității, iar la noi, cu toate aceste legislații care par să „ajute”, terenurile sunt închise tot de primari care își bat joc de propriile idei! Culmea, primarul care a luat decizia de a le închide venea tocmai de la partidul care a propus legea, vorbind despre „siguranță”. Chiar a spus: „n-are cine să păzească școala.”, dar oh, dacă am angaja un paznic, poate, cine știe, copiii ar putea avea un loc unde să facă mișcare!
Deci, întrebarea rămâne: unde este logica în a ține închise aceste terenuri când sunt echipamente, piscine uriașe, toate făcute cu fonduri ale primăriei, dar, atenție, închise în weekend? Se poate? Asta e sprijinul nostru pentru tineret?
Aceste neliniști și contradicții ale lui Rafila sunt ca o oglindă care reflectă toate erorile sistemului nostru, dar cine este dispus să schimbe acest status quo?
“`
