Raed Arafat: România continuă să se confrunte cu lipsa paturilor ATI și a personalului medical
Raed Arafat, șeful Departamentului pentru Situații de Urgență (DSU), a declarat că, în ultimii doi ani, nu au avut loc schimbări semnificative în capacitatea spitalelor românești de a gestiona un aflux masiv de pacienți în situații de criză. El a subliniat că principalele provocări rămân insuficiența paturilor de terapie intensivă și deficitul de personal medical calificat.
Limitările actuale ale sistemului medical în situații de urgență
Într-o intervenție la emisiunea „Inspira România” difuzată pe TVR Info, Raed Arafat a explicat că, în ciuda eforturilor de modernizare a unor unități spitalicești, sistemul sanitar românesc se confruntă în continuare cu o capacitate redusă și resurse umane insuficiente pentru a face față unor situații de criză majore.
„În ultimii doi ani nu pot să spun că a fost o mare schimbare. Tot așteptăm aceste spitale noi care se construiesc, cu capacități noi”, a afirmat șeful DSU, evidențiind speranța autorităților în proiectele aflate în derulare, printre care și viitorul Spital Gerota al Ministerului Afacerilor Interne, care ar trebui să devină funcțional în cursul anului viitor.
Viitorul Spital Gerota – o perspectivă pentru creșterea capacității
Arafat a menționat importanța Spitalului Gerota, un proiect al Ministerului Afacerilor Interne, care ar putea reprezenta o schimbare majoră în peisajul serviciilor de urgență din București. „Cred că va aduce un suflu nou în București ca spital de urgență”, a spus acesta, exprimând aşteptările ca această unitate să vină în completarea infrastructurii medicale existente.
Nevoia urgentă de extindere a capacității de terapie intensivă
Șeful DSU a atras atenția asupra faptului că problema esențială o constituie capacitatea de internare, în special numărul insuficient de paturi de terapie intensivă, care trebuie să fie majorat pentru a face față cererii în caz de dezastre sau epidemii.
Mai mult, Arafat a subliniat importanța existenței unui plan clar și operativ prin care paturile normale să poată fi transformate rapid în paturi de terapie intensivă, „chiar dacă nu avem suficient personal”. Această abordare indică necesitatea unei flexibilități sporite a infrastructurii medicale în situații excepționale.
Exerciții practice pentru gestionarea crizelor medicale
În acest context, autoritățile au început să testeze soluții pentru a răspunde mai eficient unor situații de criză medicală. Raed Arafat a relatat despre un exercițiu desfășurat anul trecut, în cadrul căruia o secție obișnuită de gastroenterologie a fost transformată rapid în secție de terapie intensivă de bază.
„Avem echipamente pregătite care pot transforma paturi obișnuite în paturi de terapie intensivă. La exercițiul de anul trecut am reușit să transformăm o secție de gastroenterologie într-o secție ATI de bază, cu ventilatoare, în trei ore, și să creăm 15 paturi”, a dezvăluit Arafat. Acest rezultat a fost apreciat ca un progres important, dar insuficient în raport cu necesitățile reale.
Provocările legate de resursa umană în sistemul medical
Pe lângă problema capacității fizice, Raed Arafat a evidențiat lipsa personalului medical ca un obstacol major în gestionarea crizelor sanitare. Resursa umană, atât din punct de vedere cantitativ, cât și calitativ, reprezintă o limitare gravă în extinderea rapidă și eficientă a serviciilor de terapie intensivă.
Fără soluții concrete pentru suplimentarea și pregătirea specialiștilor în domeniu, adaptarea infrastructurii spitalicești riscă să rămână doar la nivel teoretic.
Modernizările și așteptările legate de infrastructură
Deși unele spitale au beneficiat de modernizări, schimbările palpabile în capacitatea generală a sistemului se lasă așteptate. Raed Arafat a insistat că fără creșterea numărului paturilor ATI și fără personal suplimentar, eforturile investiționale nu vor atinge impactul dorit în situații de urgență.
Implicațiile pentru sistemul sanitar românesc
Din afirmațiile oficialului DSU rezultă că sistemul medical românesc se află într-un punct vulnerabil în ceea ce privește tratarea situațiilor cu un număr crescut de pacienți critici. Fără o creștere semnificativă a capacității paturilor de terapie intensivă și fără un plan concret pentru mobilizarea rapidă a resurselor, spitalizarea de urgență poate fi grav compromisă.
Construirea unor facilități noi, precum Spitalul Gerota, și exercițiile practice desfășurate sunt pași înainte necesari, dar insuficienți în lipsa unei strategii integrate care să vizeze atât infrastructura, cât și resursa umană.
