Radio România, o istorie de 96 de ani: De la „Alo, Alo, aici Radio Bucureşti!” la o reţea complexă de emisie

La 1 noiembrie 1928, o nouă eră a comunicării se deschidea în România. Prima emisie a radioului public, care începea cu cuvintele „Alo, Alo, aici Radio Bucureşti!”, marca o revoluţie în informare, cultură şi divertisment. De-a lungul timpului, Societatea Română de Radiodifuziune s-a dezvoltat constant, devenind un pilon fundamental al societăţii româneşti, având o prezenţă puternică în viaţa socială şi culturală a poporului român.

Astăzi, radioul public înseamnă nouă posturi naţionale, o reţea regională de zece posturi, o agenţie de presă, o editură, şase formaţii muzicale, un târg de carte şi festival internaţional. Societatea Română de Radiodifuziune este un serviciu public autonom de interes naţional, independent editorial, cu atribuţii de informare, educaţie şi divertisment. Radio România este cel mai ascultat post de radio din ţară şi se luptă în fiecare minut de emisie să promoveze valorile într-un mod nou şi atrăgător, pentru publicul nou, dar şi pentru cei mai fideli ascultători.

Primele emisiuni: o călătorie în timp

Povestea Radioului Românesc începe în 1926, cu înfiinţarea Societăţii de Difuziune Radiotelefonică sub conducerea profesorului Dragomir Hurmuzescu, un nume marcant în istoria ingineriei româneşti. Primul sediu a fost o veche casă boierească cu un singur etaj din Strada Fântânii, General Berthelot de astăzi, unde se amenajase un studiou mic echipat cu aparate oferite de casa Marconi din Londra. Emisiile au început la 1 noiembrie 1928, cu un discurs al profesorului Hurmuzescu care afirma: „În curând, radiofonia va deveni criteriu de judecată a gradului de dezvoltare a unui popor”.

Primul program a inclus versuri ale lui Horia Furtună, muzică de dans, informaţii din presă, buletine meteo şi ştiri sportive. Emisiunile erau coordonate de un consiliu format din personalităţi marcante ale vremii: profesorul Hurmuzescu, I. Al. Brătescu-Voineşti, Dimitrie T. Alesseanu şi Mihail Jora. După doar câteva zile a apărut primul număr al revistei Radiofonia, publicaţia oficială a societăţii.

În 1929, au început emisiunile de teatru radiofonic, devenind rapid unele dintre preferatele publicului. A debutat şi „Ora copiilor”, iar prima transmisie directă de la Opera Română, cu „Aida” de Giuseppe Verdi, a marcat un eveniment important în istoria radioului românesc. Anul 1929 a fost marcat şi de prima transmisie în direct a unui concert, de la Ateneul Român.

Radioul – creator şi martor al istoriei: de la evenimente epocale la drame personale

Anii 1930 au adus primele reportaje şi interviuri radiofonice, iar marile personalităţi publice au ţinut prelegeri. S-au făcut primele cursuri de limba franceză şi emisiuni pentru informarea corpului diplomatic din capitala României. În 1932, dirijorul Mihai Jora a înfiinţat Orchestra Radio, iar în aceeaşi zi s-a inaugurat studioul mare de concerte din Strada General Berthelot, construit de arhitectul G. M. Cantacuzino şi inginerul Liviu Ciuley.

Prima transmisie în direct a unui meci de fotbal a avut loc în 1933, cu echipele României şi Iugoslaviei. În 1935, numărul abonaţilor radio din România atingea 1% din populaţie, iar radioul intra în modă, devenind o parte integrantă a vieţii sociale. În acelaşi an intra în funcţiune staţia de la Bod, pusă pe picioare de însuşi Marconi, părintele oficial al radioului. Bod avea să devină cea mai importantă staţie de radio din România, cu cel mai puternic emiţător din sud-estul Europei, locul prin care treceau toate comunicaţiile radio de la conducere către popor.

La microfonul radioului s-a lansat şi Maria Tănase, în 1938, acompaniată de taraful Ion Matache din Argeş. Apoi a susţinut în direct un program la emisiunea Ora satului, cu mai multe cântece româneşti, şi a început să facă înregistrări pentru emisiunile radio. Un moment important pentru radiofonia românească pentru exterior este data de 12 februarie 1939, când a fost lansată o emisiune complexă despre România pentru America, concepută pentru participarea României la Expoziţia Universală de la New York.

Începând cu 1938, radioul a devenit un martor direct al evenimentelor istorice care au marcat România. Dictatura regală, uciderea primului ministru Armand Călinescu în 1939, Dictatul de la Viena în 1940, rebeliunea legionară din 1941, şi intrarea României în al Doilea Război Mondial în 1941 au fost toate reflectate în emisiunile radio. Radioul a transmis în direct funeraliile primului ministru, a difuzat discursul ministrului de externe, Mihail Manoilescu, despre cedarea Transilvaniei, şi a relatat despre ocuparea staţiilor de radio de către legionari.

În 1944, radioul a difuzat mesajul regelui către ţară şi proclamaţia guvernului. Sediul central din Str. General Berthelot nr. 60 a fost bombardat şi distrus în întregime, dar emisiunea a continuat să fie transmisă din studiourile de ajutor din zona Bod – Braşov până la 28 august când un atac de 20 de avioane, care au aruncat 70 de tone de bombe, a scos din funcţiune postul Radio România.

După 23 august 1944, când România s-a alăturat Puterilor Aliate, la sfârşitul aceluiaşi an s-a înfiinţat postul “Dacia romană”, care emitea în 5 limbi: engleză, rusă, franceză, maghiară şi germană. Conform Deciziei Consiliului de Administraţie, postul îşi propunea “să lupte pentru încadrarea României în Naţiunile Unite, să prezinte reconstrucţia economică şi democratizarea ţării”.

Regimul comunist a marcat şi istoria Societăţii Române de Radiodifuziune, sub semnul “războiului rece”, ideea de propagandă devenind determinantă. Inaugurarea oficială a sediului radioului public a avut loc în 1952, însă ansamblul de clădiri a fost terminat abia în 1960, ultima dată în folosinţă fiind Sala de Concerte. În 1956 apare Televiziunea Română, cu care Radio România fuzionează, formând împreună instituţia numită Radioteleviziunea Română.

Începând din anii 1950 emisiunile sunt dedicate în special hotărârilor Biroului Politic al partidului, naţionalizării, colectivizării, aniversărilor legate de Armata Roşie, problemelor economice ale socialismului în URSS, prieteniei româno-sovietice sau cu celelalte state socialiste. Încep şi emisiunile de teatru radiofonic, se difuzează concerte de muzică clasică şi emisiuni de iniţiere muzicală.

În anii 1960 şi 1970 sunt tot mai multe emisiuni culturale, muzicale, de literatură română şi universală, de poezie şi teatru, sunt prezente cele mai cunoscute nume ale culturii româneşti, se transmit Jocurile Olimpice. Abundă emisiunile dedicate lucrărilor Partidului Comunist şi educaţiei politice, iar emisiunile, inclusiv cele pentru copii, descriu „viaţa fericită, dragostea neţărmuită faţă de partid şi patrie şi elanul participării la măreaţa opera de făurire a societăţii socialiste”.

În momentele critice ale istoriei, staţia Bod a avut un rol covârşitor. Dacă n-ar fi funcţionat la cutremurul din 4 martie 1977, haosul şi panica ar fi pus stăpânire peste români. „Imediat după seism am fi vrut să transmitem, dar n-aveam ce. Bucureştiul tăcea. Abia pe la ora 23, la două ore după catastrofă, s-a transmis un comunicat oficial. Apoi, numai muzică simfonică” povestea unul dintre inginerii care lucrau la Staţia Bod.

În anii ’80, Radioteleviziunea, aflată sub controlul direct al statului din 1948, în urma decretului de naţionalizare, începe să resimtă acut presiunile statului. În 1985, din ordin de partid, sunt desfiinţate studiourile teritoriale de radio. Programul 1 şi Programul 2 îşi reduc emisia la 18 ore pe zi fiecare, iar Programul 3 la 11 ore. Din data de 22 decembrie 1989, accesul în clădirea Radiodifuziunii şi chiar şi între diferite etaje ale acesteia se realiza pe baza unor parole zilnice.

În 22 decembrie 1989 la ora 12:27, Radiodifuziunea Română transmite primul mesaj al revoluţionarilor din capitală. În aceeaşi noapte, la îndemnul cetăţenilor, studiourile teritoriale îşi reluau rând pe rând activitatea.

Radioteleviziunea Română Liberă: un nou capitol

Din ianuarie 1990 instituţia a evoluat rapid. A început să emită Antena Bucureştilor, devenită din 1998, Radio Bucureşti, apoi s-a înfiinţat Centru de Informare şi Sinteză, devenit ulterior Agenţia de presă RADOR. Din 1992 începe să emită Antena Satelor, singurul post exclusiv pentru mediul rural din Europa.

În 1993 Societatea Română de Radiodifuziune obţine licenţa de emisie din partea CNA şi din acelaşi an Radio România devine membru cu drepturi depline al EBU, European Broadcasting Union.

Din iunie 1994, conform Legii nr. 41, Radioteleviziunea Română se scindează în Societatea Română de Radiodifuziune şi Societatea Română de Televiziune care devin servicii publice autonome, de interes naţional şi independente editorial.

După doi ani se reorganizează programele de emisie: Programul I devine Radio România Actualităţi – post de informaţie cu emisie 24 h/zi, Programul II devine Radio România Cultural – post cu emisiuni de literatură, teatru, ştiinţă, cultură muzicală şi muzică simfonică, operă, corală etc, Programul III îşi schimbă numele în Radio România Tineret – post dedicat tinerei generaţii. Se înfiinţează 11 redacţii specializate şi un „Departament al Posturilor Teritoriale şi Locale” şi se hotărăşte înfiinţarea celui de-al patrulea post al Radiodifuziunii: Radio România Muzical.

În 1997 se înfiinţează Editura Casa Radio care publică CD-uri, cărţi şi materiale proprii radiodifuziunii.

Din anul 2000 radioul intră în alta epoca tehnologică, începe modernizarea echipamentelor şi digitalizarea şi se inaugurează Camera ştirilor, echipată cu un sistem computerizat care asigură conectarea la fluxuri informaţionale, selectarea rapidă a ştirilor şi accesarea în timp real.

Din 2003, reţeaua de corespondenţi externi ai Radio România acoperă principalele capitale ale lumii şi zonele fierbinţi sau de conflict.

Din 16 noiembrie 2004 Radio România Tineret dispare din FM şi se transformă în Radio3Net, primul post public emiţând exclusiv pe internet la www.radio3net.ro, iar după dispariţia fondatorului acestui canal, Florian Pittiş, programul Radio3Net adaugă numele acestuia în denumirea sa.

În 2007 Radio România îşi defineste cartea de identitate în documentul numit „Misiune, Viziune, Valori, Principii”, iar anul următor aduce schimbări şi în identitatea vizuală atât la nivel de corporaţie, cât şi pentru posturile sale: Radio România şi posturile Radio România Actualităţi, Radio România Cultural, Radio România Muzical, Radio Antena Satelor, Radio România Internaţional şi Radio România Regional.

În acelaşi an e lansat proiectul „Apelul pentru salvarea memoriei Radioului” susţinut de peste 1.500 de personalități din diverse domenii ale vieții culturale, sociale și politice pentru transpunerea întregii arhive a radioului public în format digital. După doi ani, la aniversarea radioului din 1 noiembrie 2009, începea digitalizarea primului document de arhiva din Fonoteca de Aur, un discurs susţinut de Nicolae Iorga în data de 24 martie 1939, fragment al conferinţelor radiofonice „Sfaturi pe întunerec”. Procesul propriu-zis al digitalizării a fost însă programat să înceapă din 2010 și să se termine 15 ani mai târziu.

La 1 noiembrie 2008, odată cu sărbătorirea a 80 de ani de radio românesc, îşi începe emisia primul radio public online din lume dedicat copiilor – Kids Radio.

Un an mai târziu se reinaugura Sala Radio, complet renovată şi recondiţionată, considerată din punct de vedere acustic cea mai bună sală de concerte simfonice din Bucureşti.

România a lansat în 2009 stream-uri de muzică populară, de muzică de operă şi de teatru radiofonic, pe site-urile sale proprii, două noi site-uri: www.politicaromaneasca.ro şi www.e-teatru.ro – primul portal de teatru radiofonic din România.

Din 21 iulie 2011 locuitorii din Chişinău, Cahul, Tighina şi alte câteva oraşe din Republica Moldova pot asculta emisiuni Radio România preluate de Arena FM.

Astăzi, Societatea Română de Radiodifuziune, un nume sinonim cu istoria şi cultura românească, continuă să se reinventeze şi să răspundă cu dinamism şi inovaţie nevoilor publicului. Radio România, o voce importantă în viaţa socială şi culturală a poporului român, este un pilon de încredere şi o sursă de informare, cultură şi divertisment. La mulţi ani, Radio România!

surse:

srr.ro

agerpres.ro

**TAGS:** Radio România, Societatea Română de Radiodifuziune, istoria radioului, 96 de ani, emisiune, radio public, posturi naţionale, reţea regională, agenţie de presă, editură, formaţii muzicale, târg de carte, festival internaţional, serviciu public, interes naţional, independent editorial, informare, educaţie, divertisment, Dragomir Hurmuzescu, prima emisie, Radio Bucureşti, istorie, cultură, divertisment, societate, română, prezenţă, puternică, viaţă, socială, culturală, popor, românesc, nouă, posturi, naţionale, zece, regională, reţea, agenţie, presă, editură, şase, muzicale, formaţii, târg, carte, festival, internaţional, autonom, editorial, cel mai ascultat, nou, atragator, public, fideli, ascultători, călătorie, timp, 1926, Societatea de Difuziune Radiotelefonică, profesor, ingineriei, româneşti, veche, casă, boierească, etaj, Strada Fântânii, General Berthelot, astăzi, studiou, mic, echipat, aparate, Marconi, Londra, 1 noiembrie 1928, discurs, radiofonia, criteriu, judecată, grad, dezvoltare, popor, versuri, Horia Furtună, muzică de dans, informaţii, presă, buletine, meteo, ştiri sportive, coordonate, consiliu, personalităţi, marcante, vremii, I. Al. Brătescu-Voineşti, Dimitrie T. Alesseanu, Mihail Jora, câteva, zile, apărut, primul, număr, revistă, Radiofonia, publicaţia, oficială, societăţii, 1929, teatru, radiofonic, devenind, rapid, unele, preferatele, publicului, debutat, Ora copiilor, prima, transmisie, directă, Opera Română, Aida, Giuseppe Verdi, marcat, important, Ateneul Român, concert, creator, martor, evenimente, epocale, drame, personale, Anii 1930, reportaje, interviuri, mari, personalităţi, publice, ţinut, prelegeri, cursuri, franceză, emisiuni, informarea, corpului, diplomatic, capitalei, României, 1932, dirijorul, Mihai Jora, Orchestra Radio, ziua, inaugurat, studioul, mare, concerte, Strada General Berthelot, construit, arhitectul, G. M. Cantacuzino, ing. Liviu Ciuley, Crăciun, difuza, prima, transmisie, Patriarhie, pastorala, Patriarhului, Miron Cristea, 1933, meci, fotbal, jucau, echipele, Iugoslaviei, şapte, ani, transmsie, 1935, numărul, abonaţilor, atingea, populaţie,