Putin, paralizat în fața crizei? Incursiunea ucraineană în Kursk a scos la iveală o latură necunoscută a liderului de la Kremlin

Incursiunea trupelor ucrainene în regiunea rusă Kursk a generat o dezbatere aprinsă în jurul capacității lui Vladimir Putin de a gestiona crizele. Analizele experților internaționali indică o serie de semne îngrijorătoare, punând sub semnul întrebării capacitatea liderului de la Kremlin de a reacționa prompt și eficient în fața unor evenimente neașteptate.

După ce Ucraina a intrat pe teritoriul rus, Vladimir Putin a adoptat o atitudine ezitantă, așteptând o zi și jumătate înainte de a face primele declarații publice. Incursiunea a fost calificată drept o „provocare masivă”, acuzațiile au vizat Ucraina pentru atacurile asupra civililor, dar răspunsul lui Putin a fost lipsit de o strategie clară și de o reacție promptă, specifică unui lider într-o situație de criză.

Analiza CNN scoate în evidență un tipar de reacții întârziate și inconsecvente din partea lui Putin, observat și în alte momente critice ale războiului din Ucraina. Atacul terorist din martie de la sala de concerte Crocus City din Moscova, cel mai mortal din Rusia în ultimele decenii, l-a obligat pe Putin să aștepte mai mult de 24 de ore pentru a se adresa națiunii. Deși SUA avertizase Rusia cu privire la un atac iminent, Putin a continuat să insiste că Ucraina și Occidentul sunt responsabili, ignorând dovezile care demonstrau contrariul.

Rebeliunea eșuată a grupului Wagner din iunie 2022 a relevat o nouă latură a reacțiilor lui Putin. După ce inițial a catalogat incidentul drept „trădare”, Putin a așteptat două zile înainte de a vorbi din nou public, moment în care a mulțumit trupelor Wagner pentru retragere și le-a oferit contracte militare. Apoi, a invitat-ul pe Prigojin la un ceai la Kremlin. Două luni mai târziu, Prigojin a fost ucis într-un accident de avion misterios în Rusia, oarecum ironic, având în vedere invitația la un ceai cu Putin.

Experții susțin că Putin pare a fi incapabil să gestioneze crizele, manifestând o oarecare teamă de a lua decizii rapide și riscante. El preferă să se afle în controlul situației, preferând să fie cel care generează crize, nu cel care le gestionează. Această tendință a fost observată și în răspunsul militar al Rusiei la incursiunea în Kursk.

Lipsa unei reacții imediate și a unei strategii clare a forțat Rusia să se confrunte cu o situație complicată, aducând în prim-plan un sentiment de improvizație și lipsă de coordonare. Trupele rusești au fost trimise în grabă, reprezentând un amalgam eterogen de militari, de la recruți la unități subdimensionate din teatrul ucrainean sau din rezerve strategice. Această lipsă de pregătire a pus în dificultate Rusia, care a trebuit să găsească un echilibru fragil între apărarea teritoriului propriu și menținerea impulsului lent pe frontul de est.

Din punct de vedere al coordonării, răspunsul birocratic al Rusiei a fost la fel de greoi. Ministrul apărării a înființat un consiliu de coordonare, dar responsabilitățile au fost împărțite între cinci funcționari diferiți, creând confuzie și fricțiuni între Ministerul Apărării, FSB și Rosgvardia. Această lipsă de centralizare a deciziilor riscă să submineze capacitatea Rusiei de a organiza un contraatac eficient.

Deși inițial a existat o lipsă de coordonare, după mai multe săptămâni, au apărut semne ale unei rezistențe mai coordonate. Trupele rusești au început să riposteze mai agresiv, dar în ciuda acestui fapt, se predau în continuare atunci când sunt atacate.

Experții internaționali susțin că incursiunea din Kursk a scos la iveală prioritățile lui Putin. În ciuda riscurilor din Kursk, el a ales să prioritizeze progresele lente în Donbas, demonstrând că politica sa este dictată de un pragmatism dur și de un interes strict legat de câștigarea războiului.

Incursiunea de la Kursk nu a schimbat fundamental strategia de uzură a lui Putin, dar a creat un nou context pentru analiza relațiilor dintre Rusia și Occident. Utilizarea rachetelor cu rază lungă de acțiune americane sau britanice pe teritoriul rusesc, o temere persistentă a Occidentului, a devenit mai puțin relevantă în contextul incursiunii din Kursk.

Reacția hesitantă a lui Putin a confirmat, în opinia experților, necesitatea unei reevaluări a strategiei NATO de a ajuta Ucraina. O strategie bazată doar pe menținerea războiului și pe permisiunea Rusiei de a aștepta pe toți ar putea fi contraproductivă.

Fostul diplomat rus Bondarev susține că reacția lui Putin a demonstrat că Occidentul nu trebuie să se teamă de un șobolan încolțit care ar putea riposta cu toată puterea. Putin este, în realitate, un impostor, nepriceput în gestionarea crizelor.