Putin este vulnerabil: Occidentul trebuie să profite de slăbiciunile Rusiei

Președintele rus Vladimir Putin se confruntă cu o serie de vulnerabilități în războiul său din Ucraina, pe care Occidentul nu a reușit să le exploateze din teamă de escaladare. Această teamă este văzută ca o mare problemă de către oficialii de la Kiev. Institutul pentru Studiul Războiului (ISW) avertizează că ezitarea Occidentului a dat timp Rusiei să se adapteze la problemele de pe front și la sancțiunile impuse.

Ministrul ucrainean de Externe, Dmitro Kuleba, a criticat dur atitudinea Occidentului, spunând: „Chiar de la începutul invaziei pe scară largă, cea mai mare problemă cu care se confruntă Ucraina este dominația conceptului de escaladare în procesul decizional al partenerilor noștri”. Kuleba solicită Occidentului să ofere Ucrainei rachete cu rază lungă de acțiune și să autorizeze lovirea unor ținte adânc în teritoriul Rusiei. De asemenea, Ucraina cere ajutor pentru doborârea rachetelor rusești de pe teritoriul unor state vecine.

La rândul său, șeful diplomației ruse, Serghei Lavrov, a avertizat că Occidentul “se joacă cu focul” prin luarea în considerare a permisiunii Kievului de a ataca adânc în Rusia. Lavrov a menționat riscul unui al treilea război mondial. Însă, omologul său polonez, Radoslaw Sikorski, a răspuns afirmând că, având în vedere că Rusia folosește arme cu rază lungă împotriva Ucrainei, aliații ar trebui “să lase Ucraina să lupte cu orice are, cu orice le-am livrat și haideți să le livrăm și mai multe”.

Deciziile lente ale Occidentului dau timp Rusiei

Studiul ISW intitulat “Putin este vulnerabil: politicile occidentale maschează slăbiciunea rusească” subliniază prudența excesivă a Occidentului. Potrivit studiului, dacă Occidentul ar fi accelerat sprijinul militar pentru Ucraina și ar fi planificat operațiuni succesive după înfrângerea rusească în bătălia de la Kiev din primăvara lui 2022 sau după apogeul ofensivei ruse la Severodonețk din vara acelui an, Ucraina ar fi fost mult mai aproape de o pace durabilă.

Furnizarea treptată de echipament militar a dus la o scădere a elanului ucrainean și a oferit Rusiei un triplu avantaj: șansa construirii unei apărări în adâncime care a afectat contraofensiva ucraineană din 2023, șansa pentru Kremlin de a-și disemina propaganda pe plan extern și reducerea presiunii interne asupra lui Putin.

Studiul ISW reproșează SUA pentru dezbaterile din Washington privind autorizarea folosirii armamentului american în profunzimea teritoriului rus. Această ezitare “dă timp Kremlinului să izoleze Rusia de distrugeri”, precizează ISW. Rusia și-a mutat dotările aeriene aflate în raza rachetelor ATACMS către baze aeriene mai îndepărtate pentru a le proteja față de o potențială schimbare de politică în favoarea Ucrainei. Șocul utilizării noilor capabilități ar avea efecte mai mari dacă Occidentul nu ar mai anunța sau scurge informațiile privind livrarea de armament sofisticat pentru Ucraina.

ISW susține că Putin și generalii săi s-au dovedit destul de rigizi în a se adapta schimbărilor, dar au făcut-o doar când au avut suficient timp la dispoziție. După eșecul invaziei din 2022, care ar fi trebuit să dureze doar trei zile, Putin a continuat să încerce obținerea unor obiective maximale cu forțe insuficiente și a ordonat mobilizarea abia după retragerea în fugă a forțelor rusești din Harkov în septembrie 2022. De asemenea, a durat un an pentru ca economia rusă să fie pusă pe picior de război, la care se adaugă reacția lentă la ofensiva ucraineană din Kursk.

Riscurile reale pentru Putin au apărut doar atunci când a fost supus unei presiuni puternice. Înfrângerile din toamna lui 2022 au creat o isterie în presa rusă și pe rețelele sociale, iar retragerea din regiunea Harkov și din orașul Herson au dus finalmente la rebeliunea șefului Wagner, Evgheni Prigojin, în 2023.

Unde ar putea fi lovită Rusia

ISW identifică o serie de vulnerabilități majore ale Rusiei:

• Rusia depinde de Belarus pentru a ataca Ucraina din nord
• Rusia depinde de rutele comerciale externe și de intermediari pentru a vinde bunuri supuse sancțiunilor
• Rusia depinde de tehnologie străină pentru a produce armament sofisticat
• Rusia depinde de Coreea de Nord și Iran pentru a compensa lipsurile de material
• Rusia depinde de “flote fantomă” pentru a-și transporta resursele energetice
• Rusia depinde de decizia SUA de a acorda impunitate teritoriului său de pe care poate ataca Ucraina, fără să i se poată riposta
• Kremlinul depinde de alegerea Occidentului de a nu-i expulza pe agenții de influență ruși sau care aduc venituri Rusiei, precum compania de stat din domeniul nuclear Rosatom.

Presiunile pe aceste direcții ar putea crea dificultăți pentru Rusia, care nu s-a dovedit a fi rapidă în reacții. De exemplu, Rusia a avut nevoie de 6 ani pentru ca Belarus să devină o bază de operații a armatei ruse și de mai multe luni pentru a crea în Tatarstan fabrica de drone împreună cu Iranul. Dacă cele două state ar fi supuse concomitent unei presiuni mai mari, este îndoielnic că Rusia ar mai putea trimite Iranului sistemele de rachete de care are nevoie, având în vedere că regimul de la Teheran se pregătește de o escaladare a ostilităților cu Israel.

“Kremlinul își înstrăinează chiar și partenerii apropiați”, se arată în studiul ISW. Oficiali și propagandiști ai Kremlinului au amenințat Armenia și Kazahstan dacă vreuna dintre ele s-ar îndepărta de Rusia. Parteneriatele rusești de natură tranzacțională sunt și ele supuse riscului. Capacitatea Rusiei de a furniza bunuri, precum exporturi de natură militară, se va diminua dacă Occidentul ar determina epuizarea resurselor rusești. Grăbirea eșecului rus în Ucraina ar accelera procesul prin care alte state se distanțează de Kremlin.

La asta se adaugă noi provocări interne. Ascensiunea ultranaționalismului rusesc, de care Putin are nevoie pentru a-i mobiliza pe ruși în sprijinul războiului, are și un revers al medaliei: riscă să înstrăineze minoritățile naționale, care au fost țintele predilecte ale campaniei de recrutare.

În concluzie, Occidentul ar trebui să înarmeze și mai mult Ucraina și să introducă sancțiuni și mai severe care să nu dea timp Rusiei să aplice noi tehnici de evitare a lor. Acest lucru ar amplifica brusc stresul la care este supus atât Vladimir Putin, cât și societatea rusă în ansamblu.