Puterea de Cumpărare a Europenilor a Crescut: România Sub Media, Liechtenstein Pe Top!

Europenii au mai mulți bani la dispoziție în 2024, dar diferențele între țări sunt mari, arată un nou studiu. Puterea de cumpărare medie pe cap de locuitor a crescut la 18.768 de euro, dar în România, această cifră este de doar 9.092 de euro, sub media europeană. În timp ce Liechtenstein se află pe primul loc cu o putere de cumpărare de 70.180 de euro pe cap de locuitor, România se clasează printre țările cu un nivel scăzut de putere de cumpărare.

Studiul “NIQ GfK Purchasing Power Europe 2024” a analizat 42 de țări europene și a evidențiat o creștere nominală a puterii de cumpărare de 3,9% față de anul precedent. Cu toate acestea, această creștere nu este uniformă în întreaga Europă. În timp ce locuitorii din Liechtenstein, Elveția și Luxemburg se bucură de un venit net disponibil semnificativ mai mare decât media europeană, țări precum Ucraina, Belarus și Kosovo se confruntă cu o putere de cumpărare mult mai mică.

Marea Britanie a înregistrat o creștere semnificativă a puterii de cumpărare, urcând pe locul șapte în clasament, cu 28.086 de euro pe cap de locuitor. Irlanda, pe de altă parte, a coborât șase locuri, ajungând pe locul 12, cu 26.880 de euro pe cap de locuitor. Austria a urcat un loc, situându-se acum pe locul șase, cu 29.266 de euro pe cap de locuitor, în timp ce Olanda a intrat în top 10, cu un venit net disponibil de 27.558 de euro de persoană.

România: Sub Media Europeană

România se află sub media europeană, cu o putere de cumpărare de 9.092 de euro pe cap de locuitor. Această cifră reflectă o realitate economică complexă, cu un nivel relativ scăzut al salariilor și o inflație care a afectat semnificativ puterea de cumpărare a populației.

Datele din studiu arată că, în timp ce puterea de cumpărare a crescut nominal, diferențele semnificative între țări rămân. Această disparitate se traduce printr-o accesibilitate diferită la bunuri și servicii, afectând calitatea vieții și nivelul de trai al populației din diverse țări europene.

Studiul analizează și modul în care prețurile de consum influențează puterea de cumpărare reală. Deși puterea de cumpărare a crescut nominal, inflația a afectat și ea puterea de cumpărare reală, limitând capacitatea de cheltuieli și economii.

Diferențe semnificative între regiuni

Studiul “NIQ GfK Purchasing Power Europe 2024” oferă date detaliate la nivel regional, inclusiv pentru municipalități și coduri poștale. Această detaliere permite o analiză mai precisă a diferențelor de putere de cumpărare între regiuni din interiorul unei singure țări.

Diferențele semnificative între regiuni pot reflecta dezechilibre economice interne, cu zone mai dezvoltate care se bucură de o putere de cumpărare mai mare și zone mai puțin dezvoltate care se confruntă cu o putere de cumpărare mai mică. Aceste discrepanțe pot afecta accesul la servicii publice, oportunitățile de angajare și calitatea vieții.

Impactul Puterii de Cumpărare

Puterea de cumpărare este un indicator important al nivelului de trai și al bunăstării unei populații. Un nivel ridicat al puterii de cumpărare oferă cetățenilor posibilitatea de a-și satisface nevoile de bază, de a accesa servicii și bunuri de calitate și de a-și îmbunătăți calitatea vieții.

Un nivel scăzut al puterii de cumpărare poate genera o serie de probleme sociale și economice, inclusiv sărăcia, excluziunea socială, lipsa de acces la educație și sănătate și dificultăți în dezvoltarea economică.

Studiul “NIQ GfK Purchasing Power Europe 2024” evidențiază o realitate complexă a puterii de cumpărare în Europa, cu diferențe semnificative între țări și între regiuni. Aceste diferențe au implicații sociale și economice importante și pun în evidență nevoia de politici publice care să promoveze egalitatea și să sprijine zonele cu o putere de cumpărare mai mică.

Datele din studiu pot fi utilizate de către guverne, instituții financiare, companii și organizații non-profit pentru a lua decizii strategice, a elabora politici economice și sociale și a sprijini populația în a face față provocărilor economice contemporane.