PSD-PNL: O Guvernare Provocatoare – Analiza Performanțelor Economice în Dreptul Scandalului
Într-o țară zguduită de controverse politice, COVID-19 și crize economice globale, guvernarea PSD-PNL a lăsat o amprentă profundă asupra economiei românești. Dar ce s-a întâmplat de fapt în acești ani turbulenți? Să ne uităm la cifrele oficiale, atât la nivel macro cât și la nivel micro, pentru a înțelege cum a evoluat situația țării din noiembrie 2021 până în prezent.
Macroeconomie: O Întreagă Poveste de Evoluții Contradictorii
România a preluat guvernarea cu un buffer (o rezervă financiară pentru vremuri grele) de 4,6 miliarde euro, lăsând o rezervă dublă, de 9,2 miliarde euro. Dar cum a fost posibil acest lucru?
- Rezervele valutare internaționale: La începutul mandatului, Banca Națională a României (BNR) avea rezerve de 45 miliarde euro, iar acum, acestea ajung la 61,2 miliarde euro, o creștere de 36%. Fără aceste rezerve oproape că am fi avut o criză economică majoră.
- Datoria externă: Deși datoria externă a scăzut de la 54,9% din PIB la 52,4%, gradul de acoperire a datoriei pe termen scurt a crescut semnificativ, de la 82,3% la 103,5%. Este o dovadă a gestionării mai riguroase a resurselor financiara.
- Deficitul de cont curent: De la 7,3% din PIB la 8,3%, România a devenit mai dependentă de fluxurile externe, lucru care ar trebui să ne facă să reflectăm.
- Investiții publice: Aici se poate observa un aspect pozitiv. Investițiile publice au crescut de la 59 miliarde lei la 120 miliarde lei în acest termn, ceea ce înseamnă că au fost făcute progrese reale în infrastructura țării.
- Deficitul bugetar: Estimările arată că deficitul a crescut de la 7,2% la 8,2% din PIB, iar o mare parte a investițiilor s-au dus pentru rambursarea datoriilor mai vechi.
Cifrele Vorbesc: Impactul Împrumuturilor
În ultimii trei ani, guvernarea a fost nevoită să împrumute masiv, o pondere de 46% din împrumuturi ducându-se pentru acoperirea datoriilor vechi. Aceasta ridică o întrebare incitantă: sunt acestea datorii juste sau prejudicii pentru viitorul economiei?
Microeconomia: Rezultate Ambigue în Viața Cotidiană
Privind la nivel micro, lucrurile devin și mai interesante. Cum s-au simțit românii de rând în această perioadă tumultoasă?
- Economisirea și creditarea: Valoarea depozitelor populației a crescut de la 278 miliarde lei la 360 miliarde lei, ceea ce sugerează o creștere a încrederii în sistemul financiar.
- Îndatorarea: Rata îndatorării totale a scăzut de la 53% la 44,2%, iar creditele neperformante au avut o scădere semnificativă, de la 3,35% la 2,41%. Acest lucru indică o direcție favorabilă pentru economiile locale.
Dar Ce Urmează?
Aceasta este povestea sumară a evoluțiilor economice sub guvernarea PSD-PNL, o poveste marcată de cifre contradictorii și de o realitate plină de provocări. Aici apărem noi, fără a ne lăsa impresionați de statistici și cifre; trebuie să ne întrebăm ce va aduce viitorul. Fie că este vorba despre discipline financiare mai stricte sau despre investiții sustenabile, România trebuie să-și construiască cu înțelepciune viitorul.
Acest articol este susținut de PSD.
TAG-uri:
“`
