PSD atacă în instanță legalitatea hotărârilor de guvern adoptate după moțiunea de cenzură
Partidul Social Democrat a lansat o nouă dispută juridică cu Guvernul Ilie Bolojan, contestând în instanță toate hotărârile adoptate și publicate în Monitorul Oficial după expirarea termenului constituțional de 45 de zile de la moțiunea de cenzură. PSD susține că mandatul interimar al miniștrilor a depășit limita prevăzută, iar actele aprobate ulterior sunt nelegale, în timp ce Executivul afirmă că a respectat cadrul constituțional și acuză PSD că blochează măsuri benefice unor categorii sociale și accesarea unor fonduri din PNRR.
Contestarea hotărârilor de guvern în instanță
Social-democrații au solicitat Curții de Apel București suspendarea unor hotărâri de guvern, motivând că Guvernul nu a respectat termenul de 45 de zile al interimatului miniștrilor după moțiunea de cenzură. În această direcție, Sorin Grindeanu, preşedintele PSD, a anunțat depunerea a 12 plângeri prealabile împotriva hotărârilor adoptate în ședința de Guvern din 23 iulie, care se adaugă altor opt hotărâri deja contestate simultan.
Grindeanu a explicat: „Toate aceste 12 plângeri prealabile vizează depășirea limitelor constituționale și legale ale mandatului unui guvern demis, deoarece promovează politici noi și reprezintă exercitări ale atribuțiilor ministeriale după expirarea termenului de 45 de zile.” Din cele 12, 11 hotărâri au fost publicate deja în Monitorul Oficial și pot fi contestate la Curtea de Apel, iar una, privind Strategia națională pentru conservarea biodiversității, așteaptă să fie publicată.
PSD solicită retragerea acestei ultime hotărâri, adresând un apel premierului demis Ilie Bolojan să o retragă și să o trimită Parlamentului pentru dezbatere.
Replica Executivului la acuzațiile PSD
Guvernul a reacționat printr-un comunicat în care a acuzat PSD că „șicanează guvernul pe care l-a doborât, fără să aibă o soluție alternativă și periclitează interesele României”. Executivul a prezentat în document obiectul și miza fiecărei dintre cele 12 hotărâri atacate, menționând că unele dintre acestea au fost inițiate chiar de miniștrii din rândurile social-democraților.
Pe lângă procesul administrativ deschis la Curtea de Apel, PSD a anunțat intenția de a depune o plângere penală împotriva celor responsabili, solicitând procurorilor să analizeze dacă adoptarea acestor acte poate avea implicații penale pentru depășirea limitelor constituționale ale mandatului Guvernului.
Cadrul constituțional și opiniile experților
Experții în drept constituțional explică faptul că Guvernul Bolojan a fost demis prin moțiune de cenzură și rămâne în funcție doar pentru administrarea treburilor curente, neavând dreptul să inițieze politici publice noi.
Augustin Zegrean, fost judecător la Curtea Constituțională a României (CCR), a subliniat: „În situația dată, Guvernul ăsta nu este un guvern interimar, este un guvern demis și în situația aceasta se aplică articolul care spune că în situația în care Guvernul este demis, continuă să administreze problemele curente ale țării până la formarea noului Guvern. Nu acum s-au trezit ei că trebuie să facă politici publice.”
Aceste dispoziții sunt prevăzute de articolul 110, alineatul 4 din Constituție, care stipulează: „Guvernul al cărui mandat a încetat potrivit alineatelor (1) și (2) îndeplinește numai actele necesare pentru administrarea treburilor publice, până la depunerea jurământului de membrii noului Guvern.”
Contextul politic și parlamentar
Guvernul Bolojan a fost investit pe 23 iunie 2025, iar mandatul său a fost întrerupt printr-o moțiune de cenzură votată de cel mai mare partid parlamentar, inclusiv de fostul său aliat de coaliție. Această decizie a dat startul curgerii termenului de 45 de zile în care Executivul poate funcționa în regim interimar.
PSD susține că, odată depășit acest interval, Guvernul nu mai are legitimitatea constituțională să adopte hotărâri cu caracter politic și să inițieze noi politici publice, considerând că toate actele adoptate după acest termen sunt lovite de nulitate juridică.
Implicarea PNRR și impactul asupra beneficiarilor
Guvernul a acuzat explicit PSD că blochează prin aceste demersuri accesarea unor sume importante din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). De asemenea, Executivul a menționat că unele dintre hotărârile atacate în instanță vizează măsuri care sprijină categorii sociale vulnerabile.
Pe fond, Guvernul susține că se respectă cadrul legal și constituțional, iar demersul PSD „sacrifică interesele unor grupuri sociale și frânează finanțările europene indispensabile dezvoltării țării”.
Formele procedurale ale contestațiilor
Sorin Grindeanu a explicat că pentru hotărârile contestate au fost depuse plângeri prealabile – un pas obligatoriu pentru introducerea procesului administrativ.
În paralel, PSD a inițiat procedura sesizării Curții de Apel București pentru suspendarea executării hotărârilor publicate, fără a aștepta răspunsul Guvernului la plângerile prealabile. Această tactică indică determinarea PSD de a accelera procedura juridică pentru a bloca aplicarea actelor atacate.
Semnificația juridică a proceselor în derulare
Acțiunile PSD duc la o situație juridică delicată. Dacă instanțele vor susține punctul de vedere al social-democraților, actele adoptate după 45 de zile de la demiterea Guvernului vor fi anulate, ceea ce ar suspenda o serie de măsuri strategice și operaționale importante pentru Executiv.
În paralel, ancheta penală solicitată ar putea adăuga un nivel suplimentar de presiune și incertitudine asupra membrilor actualului Executiv și asupra funcționării administrative a țării până la instalarea unui nou Guvern.
Consecințe imediate pentru guvernare și administrație
Conflictul juridic și politic deschis de PSD împotriva Guvernului Bolojan are impact direct asupra stabilității actului administrativ și a implementării politicilor publice în această perioadă de interimat prelungit. Suspendarea hotărârilor ar putea bloca procese vitale, în special cele care vizează fonduri europene și suport social.
În absența unei soluții rapide și negociate, această criză juridică riscă să paralizeze Guvernul demis, consolidând contextul politic delicat și afectând atât administrația publică, cât și beneficiarii unor programe esențiale.
