Conferențiarul universitar Cristian Socol alcătuit o listă de 10 argumente cu implicații pentru România în favoarea implementarea salariului minim european.
PSD: Avantajele implementării salariului minim european în România
Normele europene recomandă ca salariul minim să reprezinte 50% din salariul mediu brut, pentru a asigura un nivel de trai decent pentru lucrători.
România este țara cu cel de-al doilea cel mai mic salariu minim din UE (exprimat în euro), conform datelor statistice oficiale. Tot țara noastră are și cea mai mare pondere a salariaților cu venituri mici, peste 34% fiind plătiți la acest nivel. În plus, 15,3% dintre lucrători sunt sub pragul de sărăcie, iar 6,5 milioane de români sunt în risc de sărăcie și excluziune socială.
„Creșterea salariului minim ar ajuta la reducerea acestor inegalități și ar reflecta creșterea productivității muncii din ultimii ani, contribuind la justiția economică și socială.
De asemenea, datele statistice oficiale infirmă în cazul României mitul conform căruia creșterea salariului minim ar duce la creșterea șomajului (sau al șomajului în rândul tinerilor și al angajaților din HoReCa).
Creșterea salariului minim în România aduce numeroase avantaje care contribuie la bunăstarea socială și economică a populației”, arată social-democrații.
Reduce sărăcia și inegalitățile sociale
Pentru că venitul primit este unul suficient pentru a acoperi necesitățile de bază ale lucrătorilor, asigurându-le un trai decent, o astfel de măsură duce la reducerea sărăciei în muncă, argumentează Cristian Socol.
„Măsura stimulează consumul intern, deoarece lucrătorii cu venituri crescute vor cheltui mai mult, ceea ce, la rândul său, va stimula economia – un consum mai mare din producția internă conduce la o ofertă internă mai ridicată, ceea ce înseamnă investiții și locuri de muncă. Este esența strategiei numită #productivism”, explică acesta.
Un alt avantaj al introducerii salariului minim european ar fi reducerea inegalităților sociale, contribuind la reducerea decalajului dintre bogați și săraci.
„Aceasta poate duce și la o creștere a calității vieții și a motivației angajaților, deoarece aceștia se vor simți mai valorizați și mai bine recompensați pentru munca lor.”
Standard de viață minim
Cel de-al treilea argument în favoare implementării salariului minim european este asigurarea unui standard de viață minim pentru toți lucrătorii din UE, indiferent de țara în care trăiesc.
„De asemenea, ar preveni concurența neloială între statele membre bazată pe salarii mici (așa-numitul dumping social), promovând condiții de muncă mai bune.”
Cristian Socol mai argumentează că majorarea salariului minim are un potențial impact pozitiv asupra sănătății și bunăstării lucrătorilor. „Studiile arată că veniturile mai mari sunt asociate cu o stare de sănătate mai bună și cu un nivel de stres mai scăzut, ceea ce conduce la o eficiență mai mare a muncii.”
Un alt mod în care majorarea salariului minim poate afecta pozitiv economia este prin contribuția la reducerea depopulării și a migrației economice.
„Oferind salarii mai competitive, România poate reține mai mulți lucrători calificați care, altfel, ar fi tentați să plece în alte țări pentru salarii mai mari.”
Îmbunătățind bunăstarea lucrătorilor cu venituri reduse, această măsură le oferă beneficiarilor un trai mai decent și reduce riscul de sărăcie și excluziune socială (inclusiv deprivarea materială).
„Un salariu minim mai mare motivează angajații, îmbunătățindu-le productivitatea și eficiența, conform teoriei salariului de eficiență. Astfel, angajatorii români ar beneficia de forță de muncă mai implicată și mai performantă.”
Uniformizarea condițiilor de muncă
„Creșterea salariului minim poate ajuta la spargerea cercului vicios al salariilor mici în România, oferind lucrătorilor o șansă reală de a-și îmbunătăți nivelul de trai și de a contribui la o economie mai robustă și echitabilă”, mai spune Cristian Socol. Potrivit aceleiași surse, competitivitatea bazată pe „avantajul forței de muncă ieftine” nu este sustenabilă.
Migrația economică internă poate fi redusă prin implementarea salariului minim european. Prin contribuția la uniformizarea condițiilor de muncă și a standardelor de viață în întreaga Uniune Europeană, măsura ar putea duce la o stabilizare a forței de muncă în statele membre, asigurând o distribuție mai echitabilă a resurselor de muncă.
„În al nouălea rând, salariul minim european ar putea stimula creșterea economică prin creșterea puterii de cumpărare a lucrătorilor în toate statele membre UE, conducând la o cerere crescută de bunuri și servicii, impulsionând astfel producția și creând noi locuri de muncă.
S-ar încuraja astfel investițiile în formarea profesională și în creșterea productivității, pe măsură ce angajatorii ar fi stimulați să obțină un randament mai mare de la forța de muncă mai bine plătită. Creșterea competențelor transversale este prioritară în noile condiții dominate de Inteligența artificială”, mai precizează specialistul.
Reduce excluziunea socială
Și imaginea Uniunii Europene în ochii propriilor cetățeni ar putea fi îmbunătățită de adoptarea acestei măsuri, demonstrând angajamentul său față de valori precum justiția socială și echitatea economică.
„Un salariu minim european ar putea contribui și la reducerea sărăciei și a excluziunii sociale, oferind un nivel de trai mai bun pentru toți cetățenii europeni, ar întări coeziunea socială și ar reduce inegalitățile dintre statele membre, promovând astfel solidaritatea și unitatea la nivel european.
Este evident, creșterea salariului minim prin implementarea principiului salariului minim european reflectă fidel valorile modelului social european și conduce la creșterea bunăstării lucrătorilor europeni (inclusiv a celor români), cu efecte de multiplicare economice și sociale însemnate”, a mai explicat Cristian Socol.
Material susținut de Partidul Social Democrat – Alianța PSD-PNL CMF 41240002
