Criza politică din România: PSD contestă hotărârile guvernului demis Bolojan și cere suspendarea acestora
Președintele Partidului Social Democrat (PSD), Sorin Grindeanu, a anunțat marți, 28 iulie 2026, că social-democrații au depus 12 plângeri prealabile și au sesizat Curtea de Apel București pentru suspendarea executării hotărârilor emise de guvernul condus interimar de Ilie Bolojan, demis prin moțiune de cenzură pe 5 mai. Demersul PSD vizează anularea unor hotărâri adoptate după expirarea mandatului legal al guvernului demis.
Obiecțiile PSD asupra hotărârilor Guvernului Bolojan
Sorin Grindeanu a explicat că cele 12 plângeri prealabile depuse de PSD se referă la hotărâri adoptate în ședința Executivului din 23 iulie, care se adaugă altor opt hotărâri deja contestate anterior. PSD consideră că guvernul demis a depășit limitele constituționale și legale impuse mandatului său, întrucât a promovat noi politici și a exercitat atribuții ministeriale după expirarea termenului de 45 de zile aferent demiterii.
Din totalul celor 12 hotărâri de guvern (HG), 11 au fost publicate în Monitorul Oficial și au putut fi atacate la Curtea de Apel București, iar PSD a anunțat că va sesiza instanța și pentru hotărârea privind Strategia națională pentru conservarea biodiversității, odată ce aceasta va fi publicată.
Solicitarea retragerii hotărârii privind Strategia națională pentru conservarea biodiversității
Președintele PSD a făcut un apel direct către Ilie Bolojan să retragă hotărârea de guvern privind strategia pentru conservarea biodiversității și să o înainteze Parlamentului pentru dezbatere. Grindeanu a avertizat că, în caz contrar, România riscă să piardă un miliard de euro din fondurile alocate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). În opinia lui, responsabilitatea acestui eșec va reveni exclusiv premierului demis.
„Fac încă un apel la premierul demis Bolojan să retragă HG și să o trimită de urgență la Parlament. Dacă nu va face acest lucru, premierul Bolojan va fi unicul vinovat dacă România va pierde 1 miliard de euro din PNRR”, a afirmat Grindeanu. El a adăugat că Parlamentul va dezbate proiectul cu celeritate pentru a evita blocaje suplimentare în dezvoltarea infrastructurii majore de transport, distrugerea capacităților de producție a energiei hidro sau compromiterea șanselor României de a exploata gazele naturale din Marea Neagră.
Grindeanu a concluzionat că premierul demis trebuie să înceteze „să mai încalce legea” și să trimită proiectul în Parlament: „Dacă nu vei face acest lucru și vom pierde banii, ești unicul responsabil”.
Contextul crizei politice și demiterea guvernului Bolojan
România se află în stare de criză politică de la 20 aprilie 2026, când PSD a retras sprijinul politic premierului liberal Ilie Bolojan, iar trei zile mai târziu miniștrii PSD și-au depus demisiile. La 5 mai 2026, moțiunea de cenzură depusă de PSD și AUR a fost adoptată, iar guvernul Bolojan a căzut după 11 luni de mandat. Moțiunea a fost votată de 281 de parlamentari, același număr cu cel care a dus la înlăturarea premierului Florin Cîțu în octombrie 2021.
La scurt timp după prăbușirea guvernului, PNL a anunțat că se retrage în opoziție. Nicușor Dan, președintele în funcție al Capitalei, a declarat că România va avea un nou guvern într-un „termen rezonabil”.
Încercările de desemnare a unui nou premier și blocajele politice
Consultările formale pentru desemnarea unui nou prim-ministru au început abia pe 18 mai și s-au încheiat pe 4 iunie cu nominalizarea lui Eugen Tomac. Conform Constituției, Tomac avea la dispoziție 10 zile să prezinte Parlamentului programul de guvernare și lista miniștrilor pentru votul de încredere, însă PNL și USR au anunțat că nu-l vor susține, iar PSD a pregătit o atitudine similară.
Duminică, 14 iunie, președintele Nicușor Dan a anunțat retragerea mandatului lui Eugen Tomac și a propus o nouă variantă, pe Adrian Veștea, pe atunci prim-vicepreședinte PNL. Veștea nu a informat conducerea partidului despre discuția avută cu șeful statului care a solicitat discreție, iar Nicușor Dan nu a comunicat această mutare nici liderilor PNL.
Pe 22 iunie, Veștea a prezentat programul de guvernare și lista miniștrilor în Parlament, însă cabinetul său a fost respins la vot, obținând doar 189 de voturi pentru din cele 233 necesare.
Propunerile finale și negocierile eșuate pentru a forma guvernul
Pe 23 iunie, Nicușor Dan a început noi consultări cu partidele politice pentru a identifica un premier acceptabil tuturor formațiunilor. PSD a propus pe Sorin Grindeanu, iar PNL, USR și UDMR au susținut candidatura lui Siegfried Mureșan, în ciuda afirmațiilor anterioare ale lui Ilie Bolojan despre disponibilitatea PNL de a vota un guvern minoritar PSD.
Discuțiile președintelui cu partidele din 26 iunie nu au condus la un acord, iar aceasta a fost ultima rundă de negocieri înainte de cele de la 13 iulie, care nu au simplificat criza politică.
Acuzațiile lui Nicușor Dan și reacțiile din PNL
Nicușor Dan l-a acuzat pe Ilie Bolojan că răzgândește și blochează formarea unui nou Guvern „plin”, indicând contradicții în pozițiile acestuia. Pe 25 iunie, când a fost întrebat dacă Bolojan l-a mințit în privința sprijinului pentru Guvernul Tomac, Dan a răspuns diplomatic că a avut o „așteptare rezonabilă” că va fi majoritate pentru această nominalizare, altfel nu ar fi făcut propunerea.
Pe 26 iunie, președintele Capitalei l-a acuzat indirect pe Bolojan de minciună după ce acesta a afirmat că PNL susține un guvern minoritar PSD, susținere care nu s-a materializat în negocierile de la Cotroceni, punctând că PNL și-a schimbat poziția brusc.
Replica din partea PNL a venit de la Siegfried Mureșan, care a afirmat că partidul său nu îl va susține pe Sorin Grindeanu ca premier fără angajamente concrete privind obiectivele guvernării. Alexandru Muraru, vicepreședinte PNL, a acuzat PSD că a demolat guvernul pro-european, nesocotind protocolul de guvernare și angajamentele externe, respectiv programul de reforme și respectul față de cetățeni.
Perspectiva actuală asupra conducerii guvernamentale
Deși Ilie Bolojan a fost demis prin moțiune de cenzură în urmă cu aproape trei luni, el ar putea rămâne în funcția de premier până la începutul sesiunii parlamentare de toamnă, care va începe pe 1 septembrie 2026. Bolojan conduce guvernul interimar încă din iunie 2025, în absența unui executiv plin aprobat de Parlament.
