Provocările economice ale României: Datorie publică, deficite și modele de creștere sustenabilă
România se confruntă la începutul anului 2024 cu o serie de probleme economice interconectate, care implică nivelul datoriei publice, tipurile și cuantumul deficitelor bugetare și de cont curent, precum și modelul său de creștere economică. Deși datoria raportată la produsul intern brut (PIB) a ajuns printre cele mai ridicate din Uniunea Europeană, principala provocare nu este cât de mare este această datorie, ci modul în care ea s-a format și cum poate fi gestionată pe termen mediu și lung.
Contextul actual al datoriei și deficitelor
Specialiștii subliniază că o monedă națională este sustenabilă teoretic în orice moment, susținută de capacitatea statului de a colecta taxe viitoare. Prezența deficitelor bugetare și de cont curent nu reprezintă, în sine, o problemă automată. Problemele apar atunci când anumite tipuri de deficite coexistă sau când nivelurile lor nu sunt corelate cu ratele de creștere economică și de economisire ale țării.
În raportul recent al Fitch Ratings, apreciat pentru duritatea sa, România este descrisă ca fiind încă departe de pragul critic al sustenabilității datoriei. Cu toate acestea, există o conștientizare clară că trebuie găsite soluții eficiente pentru gestionarea bugetului și a datoriei publice, pentru a evita o eventuală criză în viitor.
Problema structurii economice și modelul de creștere
Un punct central al analizei îl constituie excesele bugetare, generate de venituri insuficiente și cheltuieli publice excesive. În plus, modelul actual de creștere economică este considerat inadecvat pentru viitor. România nu mai poate miza pe convergența economică cu piața unică europeană, nici pe beneficiile globalizării, investițiile străine directe sau consumul finanțat prin credit de retail ori datorie publică.
În acest context, România trebuie să-și regândească și să adopte un nou model de creștere economică care să asigure sustenabilitatea pe termen lung, în lipsa unor surse tradiționale de creștere care au funcționat în trecut.
Trecerea la euro – o soluție propusă
Atât agenția Fitch, cât și președintele Primăriei Capitalei, Nicușor Dan, propun ca o primă soluție tranzitorie adoptarea monedei euro. Această schimbare ar necesita însă acordul prealabil al Comisiei Europene și al Băncii Centrale Europene, fiind un proces complex și de durată. Deși adoptarea monedei euro ar putea conduce la o disciplină fiscală mai strictă și la reducerea presiunilor asupra deficitelor, această măsură nu va rezolva problema profundă a modelului economic românesc. Astfel, România ar putea rămâne „la fel de înapoiată” sau chiar în situații mai dificile dacă nu se schimbă și structura fundamentală a creșterii.
Riscurile valutare și perspectiva unei crize financiare
Datoria publică a României este în proporție de aproximativ 50% exprimată în valută, în special euro și dolari americani. Această structură crește vulnerabilitatea în cazul unei crize financiare, care potrivit opiniilor unor analiști, precum Adrian Codîrlașu, președintele CFA România, nu este departe. O astfel de criză ar putea declanșa o depreciere a cursului de schimb, amplificând presiunile economice și financiare asupra țării.
În plus, România se află într-un punct critic în privința fondurilor europene, care nu vor mai fi accesibile la nivelul anterior în perioada următoare. Pentru următorii doi ani, țara va rămâne dependentă doar de programul SAFE, o inițiativă care oferă sprijin limitat. Acest fapt impune necesitatea unor măsuri economice solide și credibile pentru a convinge agențiile de rating să nu recurgă la retrogradări.
Opțiuni financiare alternative: emisiunile de TIPS
Adrian Codîrlașu evidențiază posibilitatea ca România să adopte emisiuni de Treasury Inflation-Protected Securities (TIPS), un tip de obligațiuni guvernamentale indexate la inflație. Aceste titluri de stat, adoptate de țări precum Franța, Italia, Spania, Marea Britanie sau Germania, oferă investitorilor protecție împotriva pierderii puterii de cumpărare în condiții inflaționiste.
TIPS sunt concepute astfel încât principalul investit să fie ajustat în funcție de indicele prețurilor de consum. De exemplu, o obligațiune cu o rată anuală a cuponului de 2% și valoare nominală inițială de 1.000 de dolari, într-un context cu inflație de 5%, ar avea principalul ajustat la 1.050 de dolari, iar plata cuponului la 21 de dolari, față de 20 de dolari în condiții fără inflație.
La scadență, investitorii primesc fie valoarea principalului ajustată cu inflația, fie, în cazul negativ al ajustărilor, cel puțin principalul nominal inițial. Această caracteristică oferă o protecție directă împotriva inflației și poate crește încrederea investitorilor străini, indiferent de alte condiții macroeconomice naționale.
Piața europeană a obligațiunilor indexate la inflație
Piața europeană a acestor tipuri de obligațiuni este bine dezvoltată, însă diferă față de modelul american al TIPS. În Europa nu există un instrument unificat echivalent, ci o serie de piețe naționale de „inflation-linked government bonds”, cele mai importante fiind în Franța, Italia și Marea Britanie. Volumul pieței europene a acestor titluri depășește un trilion de euro.
Astfel, chiar dacă modele de referință sunt Statele Unite, Europa dispune de o infrastructură robustă, iar România ar putea învăța și implementa soluții similare pentru a-și stabiliza și diversifica sursele de finanțare.
Presiunea agențiilor de rating și condițiile pentru evitarea retrogradării
Agențiile de rating impun condiții stricte României pentru a evita o retrogradare, iar cea mai importantă dintre ele este reducerea deficitelor și corectarea creșterii nesustenabile a datoriei publice. Orice abatere negativă în privința acestor indicatori poate conduce la pierderea ratingului, cu impact direct asupra costurilor de finanțare și a percepției investitorilor.
Codîrlașu își manifestă speranța că, după exemplul Fitch, și alte agenții de rating vor adopta o atitudine mai indulgentă, însă subliniază că guvernanții trebuie să găsească urgent soluții eficiente pentru a asigura stabilitatea financiară și economică a României.
Implicatii pentru viitorul economic al României
Pe termen scurt și mediu, România trebuie să gestioneze cu prudență nivelul și structura datoriei publice, să corecteze excesele bugetare și să își reevalueze modelul de creștere economică. Adoptarea euro poate reprezenta o etapă necesară pentru ajustarea fiscală, dar nu este o soluție suficientă pentru a asigura dezvoltarea sustenabilă.
Diversificarea surselor de finanțare prin instrumente precum TIPS și găsirea unor noi motoare ale creșterii economice vor fi cruciale pentru evitarea unei crize financiare și pentru consolidarea poziției României în cadrul piețelor internaționale. Fără o reinventare fundamentală, țara riscă să se confrunte cu probleme sporite în fața condițiilor macroeconomice globale tot mai dificile.
