Proteste violente în Iran: Cel puțin 192 de morți confirmate de organizațiile pentru drepturile omului
LEAD: În ultimele două săptămâni de proteste în Iran, cel puțin 192 de manifestanți au fost uciși, conform unui raport al organizației Iran Human Rights, cu sediul în Norvegia. Această statistică alarmantă, care reprezintă o creștere semnificativă față de bilanțul anterior de 51 de morți, evidențiază intensificarea violențelor comise de forțele de securitate pentru a reprima manifestațiile populare fără precedent, declanșate de nemulțumirile economice și sociale.
Protestele, care au început pe 28 decembrie la Teheran, au fost inițial provocate de comercianți care contestau costul ridicat al vieții și devalorizarea monedei naționale. De atunci, mișcarea a evoluat și s-a extins în numeroase alte orașe, adunând un număr tot mai mare de susținători. Activismul a fost intensificat în ultimele zile, în ciuda represiunii violente din partea autorităților, care au impus restricții severe asupra accesului la internet, complicând astfel comunicarea și raportarea situației vizibile pe teren.
Detalii Specifice
Potrivit Iran Human Rights, de la începutul protestelor, numărul victimelor ar putea fi mult mai mare decât cel raportat, având în vedere dificultățile în obținerea de informații precise din cauza cenzurii internetului. Activitatea ONG-urilor de drepturile omului a fost grav afectată, iar blocarea internetului a durat deja peste 60 de ore, ceea ce a făcut aproape imposibilă comunicarea cu exteriorul. „Această măsură de cenzură constituie o amenințare directă la adresa securității și bunăstării iranienilor”, a subliniat ONG-ul de monitorizare a securității cibernetice Netblocks.
În timpul manifestațiilor din noaptea de sâmbătă spre duminică, imagini transmise pe rețelele sociale au arătat mulțimi mari protestând în orașe precum Teheran și Mashhad. De asemenea, organizația Human Rights Activists News Agency (HRANA) a confirmat moartea a 116 persoane, inclusiv 37 de membri ai forțelor de securitate, subliniind gravitatea situației. „Un masacru are loc în Iran. Lumea trebuie să acționeze acum pentru a preveni pierderi suplimentare de vieți omenești”, a declarat Centrul pentru Drepturile Omului din Iran (CHRI).
Ministrul de interne Eskandar Momeni a declarat că actele de vandalism sunt în scădere, avertizând împotriva conducerii protestelor care pot duce la distrugere și haos. În contrast, șeful poliției a anunțat arestări majore ale unor figuri cheie implicate în revolte, promițând pedepsirea acestora după finalizarea procedurilor legale.
Pe fondul acestor evenimente, președintele iranian Massoud Pezeshkian urmează să abordeze problemele economice și revendicările populare într-un interviu difuzat de televiziunea de stat IRIB. Acesta va discuta „progresul programului economic al guvernului” și modul în care acesta răspunde așteptărilor cetățenilor.
Declarațiile venite din partea liderilor internaționali, inclusiv președintele american Donald Trump, care a afirmat că Washingtonul este „gata să ajute” Iranul, sugerează o implicare internațională crescută în ceea ce privește situația din Iran, care se confruntă cu una dintre cele mai mari provocări de la Revoluția Islamică din 1979.
Pe teren, viața de zi cu zi în Teheran și alte orașe este grav afectată. Prețurile alimentelor au crescut drastic, iar multe magazine și școli sunt închise. Activitățile economice sunt aproape oprite din cauza lipsei accesului la internet, iar liniile de telefonie mobilă au fost, de asemenea, întrerupte. Această paralizie a vieții cotidiene a fost descrisă de jurnaliști ca fiind mai severă decât în timpul protestelor anterioare.
În acest context, Reza Pahlavi, fiul exilat al şahului răsturnat în 1979, îndeamnă la continuarea protestelor, încurajând cetățenii să nu abandoneze străzile și să continue lupta pentru libertate. „Inima mea este alături de voi. Știu că în curând voi fi alături de voi”, a declarat el, subliniind solidaritatea cu protestatarii.
Contextul actual din Iran, caracterizat prin violență, represie și cenzură, ridică îngrijorări majore cu privire la viitorul drepturilor omului în această țară și la posibilitatea unei schimbări reale în fața autorităților care par să nu ezite să recurgă la măsuri extreme pentru a menține controlul.
