Impactul Legii Bolojan asupra Educației: De ce sindicatele amenință cu proteste masive
Criza sistemului educațional din România este pe cale să se adâncească, iar sindicatele din Educație se pregătesc să reacționeze vehement. Acestea amenință cu noi proteste în stradă dacă Guvernul nu revine asupra controversatei Legi Bolojan și nu elimină măsurile de austeritate care au afectat profund educația. Deciziile politice recente au condus la o dezorganizare accelerată a sistemului educațional, având efecte devastatoare asupra elevilor, profesorilor și calității procesului educațional.
Filmul Evenimentelor
Federația Sindicatelor Libere din Învățământ (FSLI) și Federația Sindicatelor din Educație „Spiru Haret” au tras un semnal de alarmă privind criza gravă care afectează învățământul preuniversitar. Măsurile de austeritate impuse prin Legea Bolojan au dus la reducerea drastică a numărului de clase de gimnaziu și liceu, atât în mediul urban, cât și în cel rural, în urma elaborării planurilor de școlarizare pentru anul 2026-2027.
Aceste măsuri sunt rezultatul unei politici de reducere bugetară care a forțat creșterea numărului de elevi per clasă, fără a lua în considerare impactul negativ asupra educației. Sindicatele subliniază că aplicarea Legii nr. 141/2025 a condus la supraaglomerarea claselor, ceea ce a afectat grav calitatea actului educațional.
Consecințele sunt alarmante: clasele cu peste 32 de elevi fac imposibilă desfășurarea unui proces educațional individualizat, crescând riscul de abandon școlar și determinând dispariția a peste 2.000 de posturi didactice la nivel național. Profesorii se confruntă cu o stare de nesiguranță, iar comunitățile educaționale sunt afectate de tensiuni și incertitudini. „Elevul a fost complet absent din calculele decidenților, deși el este primul care resimte efectele acestor măsuri”, se arată în comunicatul sindicatelor.
Mizele și Consecințele
Una dintre principalele preocupări ale sindicatelor este subfinanțarea sistemului educațional, care a devenit o constantă a politicilor guvernamentale. Acestea subliniază că bugetul insuficient alocat educației obligă școlile să funcționeze fără resursele necesare. „Un sistem educațional subfinanțat nu poate livra performanță, nu este stabil și nici echitabil; el poate doar să supraviețuiască, sacrificând șansele reale ale copiilor la o educație predictibilă”, avertizează liderii sindicali.
În acest context, sindicatele solicită abrogarea prevederilor din Legea nr. 141/2025 care au condus la criza actuală, oprirea reducerii posturilor didactice și creșterea alocării bugetare pentru educație. De asemenea, ele cer reluarea unui dialog social real cu autoritățile. „Respingem ferm abordarea prin care educația este tratată ca instrument de acoperire a deficitului bugetar”, se menționează în comunicat.
Dacă solicitările lor nu vor fi luate în considerare, sindicatele plănuiesc intensificarea acțiunilor de protest, inclusiv o grevă generală preconizată pentru luna mai. Aceasta ar putea fi o reacție directă la comasarea și reorganizarea școlilor, majorarea normei didactice și intenția de reducere a fondului de salarii din instituțiile publice cu 10%.
Liviu Axinte, liderul Ligii Învățământului Preuniversitar din Botoșani, a declarat că în urma aplicării Legii 141/2025 au dispărut 377 de posturi, iar prin reducerile de cheltuieli ar putea dispărea alte aproximativ 200. Această situație subliniază gravitatea crizei din educație și urgența măsurilor necesare pentru a asigura un sistem educațional stabil și performant.
