“`html
Scandalul Protestului Sindical: Lupta pentru Dignitate sau Simple Strigăte în Vânt?
Preşedintele organizaţiei sindicale, Nicolae-Liviu Toader, a anunţat un protest monumental, cu 350 de reprezentanţi din toate judeţele, dar haideţi să ne uităm, fără vuvuzele dar cu pancarte, cum toţi vor să îşi transmită doleanţele într-o manifestaţie paşnică, dar cu ce preţ? Ce înseamnă, de fapt, demnitate profesională? Căci, evident, toate aceste 10 puncte asumate de protestatari sunt mai mult decât simple reguli de bun simţ, nu-i aşa?
Şi se fac apeluri la Ministerul Finanţelor şi ANAF, întâlnirile se vor discuta poate astăzi sau săptămâna viitoare, cu spiritul de frondă în vânt, dar oare chiar vor fi primiţi? E extrem de important căci liderul sindical sugerează că deja s-au făcut paşi care, cu siguranţă, ne îndreaptă spre un dialog care, de altfel, pare că nu va avea niciodată un final fericit.
“Noi am solicitat conducerilor Ministerului Finanţelor să avem o întâlnire, dar ştim cu toţii că întâlnirile sunt doar o perdea de fum pentru distragerea atenţiei,” spune Toader, și de parcă munca de sâmbătă ar rezolva toate problemele… Dorinţa de a ne aşeza la masa discuţiilor pare a fi mai mult o utopie decât o realitate palpabilă.
Acţiunea sindicală vizează cele 10 revendicări esenţiale, dar totul sună atât de tehnic, ca și cum nimeni nu ar înţelege ce înseamnă cu adevărat „10 pentru finanţişti”. De altfel, toată această promovare a drepturilor pare să fie un joc de-a v-aţi ascunselea în faţa celor care nu apasă pe pedală când ar trebui, să susțină nu numai angajaţii, dar şi imaginea publică a acestora, sau, poate, este doar o umbră a unei lupte mult mai mari care se derulează sub ochii noștri.
Sindicatul cere redarea demnităţii și recunoașterea specificului, dar ce înseamnă, de fapt acest „specific”? Adoptarea Statutului finanţistului și normarea realistă a muncii, dar oare cine se preocupă de finanțarea corectă fără costuri pentru angajaţi? Audința aceasta pentru digitalizare și depolitizare este ca o melodie care nu se mai termină, un vis mai curând decât o realitate aplicabilă.
Iar la protest se alătură nu doar ei, ci și organizaţii din administrația publică și la nivel european, fiecare cu propriile interese, dar cine se gândește cu adevărat la binele comun? SindFISC, se zice, că prin această iniţiativă urmăreşte apărarea imaginii și demnităţii întregului corp profesional, dar oare imaginea este cu adevărat tot ce contează în acest amalgam de revendicări?
“`
