Impactul propunerilor Comisiei Europene asupra drepturilor omului și migrației
Recent, o propunere controversată a Comisiei Europene, care vizează deportarea persoanelor fără acte, a stârnit îngrijorări în rândul organizațiilor pentru drepturile omului. Peste 70 de astfel de organizații au avertizat că aceste măsuri ar putea duce la creșterea supravegherii, perchezițiilor și profilării rasiale, generând apeluri urgente înaintea unui vot crucial în Parlamentul European.
Filmul Evenimentelor
În martie 2025, Comisia Europeană a propus un regulament care urmărește intensificarea deportărilor persoanelor fără drept legal de ședere în Uniunea Europeană. Propunerea include, printre altele, transferul imigranților fără acte în centre offshore situate în afara Uniunii. De asemenea, se preconizează că poliția va avea dreptul să efectueze percheziții domiciliare și în alte locații considerate „relevante” pentru a identifica imigranții fără acte.
În urma acestei inițiative, 75 de organizații pentru drepturile omului au semnat o declarație în care subliniază că aceste măsuri ar putea normaliza raidurile și supravegherea, creând un sistem punitiv bazat pe suspiciuni rasiale, denunțare și deportare. Organizațiile au subliniat că Europa are o istorie îngrijorătoare legată de astfel de sisteme de control.
Mizele și Consecințele
Un alt aspect îngrijorător al acestor măsuri se referă la accesul persoanelor afectate la servicii esențiale. Michele LeVoy, reprezentant al Platformei pentru Cooperare Internațională privind Migranții Fără Documente, a comparat propunerile europene cu practicile Agenției pentru Imigrare și Vămile din SUA (ICE), afirmând că nu putem critica aceste practici în Statele Unite, în timp ce tolerăm metode similare în Europa. Conform organizației Médecins du Monde, aceste măsuri ar putea descuraja accesul la îngrijiri medicale și educație, ceea ce ar putea avea implicații grave asupra sănătății publice, mai ales în rândul femeilor însărcinate, copiilor și persoanelor bolnave.
De asemenea, la sfârșitul lunii ianuarie 2026, 16 experți ONU au trimis o scrisoare către Uniunea Europeană, exprimându-și îngrijorările legate de potențiala încălcare a drepturilor omului prin aceste reglementări. Documentul de 19 pagini subliniază că acest regulament ar putea stigmatiza imigranții, asociindu-i cu probleme sociale precum criza locuințelor, și că o astfel de abordare ar crea o impresie falsă că expulzarea imigranților ar rezolva problemele interne ale statelor membre.
Propunerea prevede, de asemenea, colectarea și schimbul masiv de date personale între forțele de poliție din Uniunea Europeană. Alamara Khwaja Bettum de la Statewatch a avertizat că profilarea rasială și creșterea supravegherii vor alimenta extremismul și rasismul, amenințând astfel libertățile civile și având potențialul de a provoca efecte dezastruoase. Emmanuel Achiri, de la Rețeaua Europeană Împotriva Rasismului, a adăugat că reglementările vor afecta disproporționat comunitățile rasializate, subliniind că aceste măsuri contrazic angajamentele Uniunii Europene de a combate rasismul structural.
Regulamentul urmează să fie votat de Comisia pentru Libertăți Civile a Parlamentului European la începutul lunii martie 2026. În același timp, Parlamentul a avansat în direcția creării centrelor offshore pentru imigranți, o inițiativă sprijinită de europarlamentarii de centru-dreapta și extremă-dreapta. Adoptarea acestor măsuri ar putea transforma radical politica de migrație a Uniunii Europene, având consecințe pe termen lung asupra drepturilor fundamentale ale imigranților și asupra societății europene în ansamblu.
